Rezultatele 1 - 25 din 32 pentru "crestere deficit bugetar"

Economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal avertizează că România a intrat într-o spirală de creștere a deficitului bugetar și a datoriei publice ca urmare a politicilor de dinainte de actuala criză, când salariile și pensiile au fost majorate fără să existe resurse, cu un ritm peste creșterea economică. Dumitru crede că o creștere a taxelor trebuie evitată, dar pentru acest lucru este nevoie de o reformă a sistemului fiscal, inclusiv prin creșterea bazei de impozitare și eliminarea portițelor din Codul fiscal și prin conectarea caselor de marcat cu Fiscul.

Cheltuielile cu salariile din sectorul public și pensiile au ajuns să reprezinte 96,3% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale la buget în șapte luni din 2020, față de 81% la finele anului trecut, arată o analiză a BCR. Datele sunt înainte ca pensiile să fie majorate cu 14% din septembrie.

ING Bank România vede deficitul la peste 9% din produsul intern brut în acest an, după ce pensiile ar urma să crească cu 14%, și o datorie publică aproape de 50% din PIB anul viitor. Posibila demitere a Guvernului și apropierea alegerilor complică evoluțiile pe termen scurt și presiunea pe ratingul suveran este în creștere.

Economia ar putea reveni rapid după o cădere abruptă, dar evoluția depinde de cea a pandemiei – un al doilea val de îmbolnăviri ar fi greu de gestionat economic de România, care nu mai are la îndemână resurse fiscale, arată Valentin Tătaru, economist al ING Bank, la emisiunea Profit Live. O îngrijorare vine și din deficitul de cont curent, care va trebui să fie finanțat din intrări nesustenabile de capital, după ce investițiile străine directe au devenit negative.

Banca Națională a României se așteaptă la o contracție semnificativă a economiei în acest an, mai ales ca urmare a unui declin sever în trimestrul 2, urmat de o redresare moderată anul viitor, dar sub potențialul de creștere. Banca centrală notează că perspectivele sunt dominate de multe incertitudini legate de criza COVID-19, la care se adaugă și cele generate de politica fiscală, într-o perioadă cu alegeri și în care trebuie să intre în vigoare noua lege a pensiilor.

BCR a revizuit prognoza pentru 2020 de la o creștere de 1,8% la o scădere de 4,7% a economiei, în contextul epidemiei de coronavirus. Situația fiscală se va înrăutăți și mai mult decât era așteptat și deficitul public va exploda la 7,3% din produsul intern brut, cu o creștere a datoriei publice la peste 40% din PIB, ceea ce va aduce și presiuni mai mari pentru scăderea ratingului suveran. Totodată, rata șomajului ar urma să crească de aproape trei ori până finele anului. Vestea bună este că anul viitor economia ar reveni pe creștere.

Perspectiva alegerilor anticipate este deja prinsă în prețul curent al obligațiunilor suverane românești în proporție de peste jumătate și noul Guvern va fi obligat să adopte măsuri de consolidare fiscală, arată Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR.

Incertitudinile venite din situația fiscal-bugetară sunt deosebit de mari, în condițiile creșterii deficitului la mult peste 3% din produsul intern brut, și Guvernul ar putea fi nevoit să ia măsuri suplimentare de corecție, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară a băncii centrale. Leul ar putea fi pus sub presiune de deficitul bugetar și cel de cont curent, arată BNR, în timp ce creșterea economică va decelera, dar ar trebui să rămână solidă.

Guvernatorul Mugur Isărescu prezintă o prognoză mai bună privind inflația, dar avertizează din nou asupra problemei “acute” a deficitelor fiscale și contului curent în creștere și spune că rezolvarea este 100% politică și nu monetară.

Guvernatorul Băncii Naționale a României reia avertismentele cu privire la situația fiscală a țării, în condițiile în care legea votată în Parlament anul trecut la inițiativa PSD prevede o majorare a pensiilor cu 40% din septembrie. Isărescu spune că situația trebuie evaluată în funcție de mersul economiei și de mediul extern, dar că trebuie privit și la mesajele pe care le dau agențiile de rating și instituțiile internaționale.

Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an și a redus rezervele minime obligatorii pentru valută de la 8% la 6%. Banca centrală menționează, în premieră, epidemia de coronavirus printre factorii de risc și incertitudine la adresa creșterii economice globale, cu efecte și asupra României. Deficitele bugetare și de cont curent rămân, însă, cele mai preocupante pentru BNR, mai ales în contextul unui an electoral.

Cheltuielile mult peste încasările la buget din ultimii doi ani s-au materializat într-o creștere puternică a deficitului bugetar în 2019 și depășirea programată a pragului de 3% din produsul intern brut impus de tratatele europene pentru 2020. Guvernul se va confrunta cu procedura de deficit excesiv din partea Comisiei Europene de la jumătatea acestui an și ar putea fi nevoit să ia măsuri rapide de corecție, care pot veni doar prin reducerea abruptă a cheltuielilor, ceea ce va afecta economia, arată o analiză a ING Bank.

Situația economică a zonei euro se va îmbunătăți treptat în acest an, în timp ce dinamica economiei românești se va reduce la 2,7%, arată analiștii OTP Asset Management. Economia se află și sub presiunea vulnerabilităților create de politica fiscală, care a devenit “un factor de risc major”, mai ales dacă vor apărea șocuri externe.

Riscurile induse de politica fiscală sunt deosebit de mari, iar măsurile anunțate de guvern pentru 2020 par insuficiente pentru atingerea țintei de deficit stabilite, arată membrii conducerii Băncii Naționale a României, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, conducerea BNR arată că e nevoie de o corecție bugetară graduală, fără majorări de taxe și impozite care să ducă la o frânare bruscă a economiei sau chiar la o recesiune.

Guvernatorul Băncii Naționale a României atrage din nou atenția asupra situației fiscale și recomandă o ajutare graduală a deficitului bugetar. La orizont este o majorare cu 40% a punctului de pensie începând cu luna septembrie, de care guvernul PNL a anunțat că nu se atinge în an electoral. Mugur Isărescu spune că nu trebuie făcută o obsesie pentru o cifră biblică și că, atunci când economia crește cu 4%, ceva atât de important precum pensiile nu poate să crească cu 40%.

Bugetul pe 2020 se bazează pe venituri estimate în creștere cu 10% la 360,1 miliarde lei și cheltuieli în creștere cu 7,5% la 400,7 miliarde de lei. Diferența reprezintă un deficit de 40,5 miliarde de lei sau 3,6% din PIB, în scădere cu 5,5 miliarde de lei față de cel prognozat pentru 2019.

Bugetul pentru 2020 se bazează pe o creștere a veniturilor cu 10%, similară dinamicii din acest an, și a cheltuielilor cu 7%, la jumătate față de ultimii doi ani, și pentru prima dată în scădere ca pondere în PIB în ultimii 5 ani. Guvernul se așteaptă să încaseze mai mulți bani din contribuții sociale, în timp ce pe partea de cheltuieli scade consistent dinamica costurilor de personal, a celor cu bunurile și serviciile și subvențiile, dar crește factura cu asistența socială. Creșterile de investiții pentru anul viitor ar urma să fie plătite cu fonduri europene. Apărarea, Educația și Internele ar urma să beneficieze de cele mai mari creșteri de bugete anul viitor.

“Totul este despre deficitul bugetar”, titrează Erste în cel mai recent raport dedicate situației macroeconomice a României. Rectificarea bugetară și datele slabe din economie au crescut dobânzile datoriei publice, mișcare amplificată și de lipsa detaliilor din partea noului Guvern PNL privind consolidarea fiscală, iar leul s-a depreciat. O nouă majoritate rezultată din alegeri anticipate la începutul anului viitor ar putea oferi suportul politic pentru îndepărtarea incertitudinilor fiscale și accelerarea reformei statului, arată analiștii Erste.

Banca Comercială Română a redus de la 4,5% la 4% prognoza de creștere economică pentru 2019 și de la 3,8% la 3,5% estimarea pentru 2020. Mai îngrijorătoare este situația deficitului bugetar, care va ajunge la 4% din PIB anul viitor și riscă să sară la 4-5% în 2021, după creșterile de salarii și pensii adoptate, “nivel extrem de greu de finanțat și care va reclama oricum o corecție”. BCR se mai așteaptă și la o depreciere a leului cu 2-3% pe an și arată că în ultimele săptămâni moneda a fost susținută de Banca Națională.

Creșterea economică va frâna ușor anul viitor în Europa Centrală și de Est, însă situația fiscală arată bine în toate țările, cu excepția României, unde deficitul bugetar este cea mai presantă problemă, arată o analiză Erste. În timp ce câteva țări așteaptă creșterea ratingului suveran, România o ia invers și ar putea fi retrogradată, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb, cu un leu care se va deprecia până la 4,85 de unități pe euro.

Rectificarea bugetară anunțată de guvern pentru acest an duce deficitul fiscal la 4,3% din produsul intern brut, la cel mai mare nivel de după 2011. Ministerul Finanțelor ar avea nevoie să găsească în piață 21,4 miliarde de lei în decembrie și în cele câteva zile rămase din noiembrie, adică de cam cinci ori mai mult față de cât a împrumutat în medie în fiecare lună, dacă nu vrea să intre în buffer-ul de valută. Iar anul viitor ar putea fi și mai dificil, cu un necesar de finanțare și mai mare, arată ING Bank.

Situația bugetului atrage tot mai multe semne de alertă din partea economiștilor. UniCredit Bank avertizează că deficitul bugetar ar putea scăpa de sub control și România și-ar putea pierde ratingul suveran de investiții, dacă nu sunt luate măsuri. Contextul electoral face dificilă ajustarea sau chiar amânarea unor cheltuieli uriașe suplimentare programate, cum sunt cele cu pensiile începând cu toamna anului viitor.

Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, arată un raport ING.

Finanțele României nu au stat bine în ultimii trei ani, dar situația se va agrava după ce noua lege a pensiilor, care va duce la creșteri ridicate ale punctului de pensie, va produce efecte, arată Horia Braun Erdei, economist șef al BCR. Deficitul bugetului de stat va crește consistent în următorii doi ani și va ajunge la 5,4% în 2021, depășind pragul de deficit excesiv, estimează BCR, care nu se așteaptă ca politicienii să ia măsuri de austeritate suficiente în următorul an și jumătate, când vom avea trei rânduri de alegeri.

Consiliul fiscal consideră drept excesiv de optimistă creșterea reală a economiei de 5,5% folosită de Guvern în proiectul de buget pe 2019, dar crede că statul s-ar putea încadra în țintele nominale, având în vedere că inflația din economie este subestimată în prognoza economică. Consiliul mai vede probleme și cu estimarea extrem de favorabilă a Guvernului privind evoluția pieței munci, dar și cu estimările privind creșterea veniturilor din TVA și din îmbunătățirea colectării, evoluții care ar putea fi însă contrabalansate de încasările din taxa bancară, ce nu a fost însă inclusă în buget. Consiliul estimează un deficit bugetar de aproape 3% din PIB, ușor mai mare decât cel asumat de Executiv.