România se găsește într-o situație de vulnerabilitate externă din cauza deficitelor macroeconomice mari și nu are rezerve fiscale, spune Sergiu Manea, președintele executiv al BCR și președinte al Consiliului Patronatelor Bancare. Chiar dacă România a crescut de multe ori produsul intern brut după Revoluție și a avut una dintre cele mai mari creșteri economice din lume în ultimul deceniu, avansurile în clasamentul prosperității au fost reduse, subliniază Manea. El spune că România ar trebui să-și propună o dublare a economiei în următorii 10 ani, bazată pe investiții și reformă a statului, care ar trebui să se uite întâi la ce sume ar putea să colecteze pe baza impozitelor actuale.
Economiștii BCR se așteaptă la un al doilea an consecutiv în care dinamica produsului intern brut al României să fie sub potențial. Deficitele fiscale și externe mari riscă să ducă la o revizuire în jos a ratingului de țară, mai ales dacă execuția bugetară sau creșterea economică vor dezamăgi în prima parte a anului.
Partidul Social Democrat a majorat estimarea de creștere economică la 4,2% în 2023, în programul de guvernare, față de estimarea publicată de Comisia de Prognoză de 2,8% și în contextul în care economia este în încetinire vizibilă. Documentul prevede atât un produs intern nominal brut mai mare, ceea ce ar permite un deficit bugetar mai mic, cât și un deflator sub cel estimat de Prongoză. Și estimarea de creștere economică pentru anul viitor este majorată substanțial.
Alex Milcev, Partener în cadrul EY România, atrage atenția că statul urmează să implementeze mai multe măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar record, care a ajuns la peste 17 miliarde de lei în primele două luni ale anului.
România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.
Economistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că trecem printr-un context internațional care susține creșterea inflației și arată spre guverne care și-au închis singure opțiunile cu datoria ridicată generată în ultimul deceniu și din care au ca singură ieșire tot creșterea prețurilor. Societatea este și ea aplecată spre opțiuni, cum sunt politicile redistributive și cele de mediu, care presează tot spre o inflație mai mare.
Statistica a revizuit datele privind creșterea economică pe anul trecut și scăderea din trimestrul al patrulea este acum estimată a fi de mai mică amploare. BCR crede însă că e probabil să fim deja într-o recesiune tehnică, având în vedere impactul pe care războiul din Ucraina îl are deja asupra Europei. ING vede o încetinire a investițiilor din cauza incertitudinii și spune că riscul unei recesiuni nu poate fi ignorat.
Terminologia de "taxă pe lux", una extrem de nefericită. Încrederea în economie s-a deteriorat în ultimele luni și a ajuns sub media sa istorică.
Datele privind creșterea economiei românești în trimestrul III au surprins negativ piața, iar economiștii revizuiesc acum în jos estimările pentru acest an. Epidemia de coronavirus și scăderea industriei vor mușca din evoluția economică pe final de an, deși, de cealaltă parte, statul mai are de cheltuit aproape jumătate din ținta de deficit bugetar.
BNR este obligată să reacționeze la creșterea inflației cu o majorare mai amplă a ratei cheie, după ce celelalte bănci centrale din regiune au crescut agresiv dobânzile, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România. Mișcarea BNR se va reflecta în cele din urmă și în majorarea dobânzilor la credite, dar și în scumpirea finanțării statului, condiție în care reducerea deficitului fiscal devine tot mai dificilă, mai ales că au reapărut discuțiile despre creșterea pensiilor și salariilor bugetarilor, avertizează Dumitru.
Banca Comercială Română vedea, până de curând, o nouă scădere a dobânzilor în România până la jumătatea anului. Această oportunitate pare să fi dispărut din cauza temerilor inflaționiste la nivel global pornite din stimulul fiscal american, așa că în ultimele săptămâni dobânzile au luat-o în sus, explică Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Guvernul Cîțu pare mai puțin inclinat să crească cheltuielile rigide cu salariile și pensiile și mai conștient de riscurile la adresa redresării economiei comparativ cu guvernele precedente, potrivit Fitch Ratings, care remarcă însă că nu este clar cum vor fi abordate provocările la adresa sustenabilității finanțelor publice.
România e în situația foarte dificilă în care trebuie să ducă deficitul bugetar de la 10% din PIB la sub 3% în câțiva ani. Problema cea mai mare nu vine din efectele generate de pandemia COVID-19, ci din măsurile luate începând cu 2015, care au dus cheltuielile cu salariile de la stat, asistența socială și pensiile cât toate încasările din taxe și impozite, arată economistul șef al Raiffeisen Bank.
Economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal avertizează că România a intrat într-o spirală de creștere a deficitului bugetar și a datoriei publice ca urmare a politicilor de dinainte de actuala criză, când salariile și pensiile au fost majorate fără să existe resurse, cu un ritm peste creșterea economică. Dumitru crede că o creștere a taxelor trebuie evitată, dar pentru acest lucru este nevoie de o reformă a sistemului fiscal, inclusiv prin creșterea bazei de impozitare și eliminarea portițelor din Codul fiscal și prin conectarea caselor de marcat cu Fiscul.
Cheltuielile cu salariile din sectorul public și pensiile au ajuns să reprezinte 96,3% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale la buget în șapte luni din 2020, față de 81% la finele anului trecut, arată o analiză a BCR. Datele sunt înainte ca pensiile să fie majorate cu 14% din septembrie.
ING Bank România vede deficitul la peste 9% din produsul intern brut în acest an, după ce pensiile ar urma să crească cu 14%, și o datorie publică aproape de 50% din PIB anul viitor. Posibila demitere a Guvernului și apropierea alegerilor complică evoluțiile pe termen scurt și presiunea pe ratingul suveran este în creștere.
Economia ar putea reveni rapid după o cădere abruptă, dar evoluția depinde de cea a pandemiei – un al doilea val de îmbolnăviri ar fi greu de gestionat economic de România, care nu mai are la îndemână resurse fiscale, arată Valentin Tătaru, economist al ING Bank, la emisiunea Profit Live. O îngrijorare vine și din deficitul de cont curent, care va trebui să fie finanțat din intrări nesustenabile de capital, după ce investițiile străine directe au devenit negative.
Banca Națională a României se așteaptă la o contracție semnificativă a economiei în acest an, mai ales ca urmare a unui declin sever în trimestrul 2, urmat de o redresare moderată anul viitor, dar sub potențialul de creștere. Banca centrală notează că perspectivele sunt dominate de multe incertitudini legate de criza COVID-19, la care se adaugă și cele generate de politica fiscală, într-o perioadă cu alegeri și în care trebuie să intre în vigoare noua lege a pensiilor.
BCR a revizuit prognoza pentru 2020 de la o creștere de 1,8% la o scădere de 4,7% a economiei, în contextul epidemiei de coronavirus. Situația fiscală se va înrăutăți și mai mult decât era așteptat și deficitul public va exploda la 7,3% din produsul intern brut, cu o creștere a datoriei publice la peste 40% din PIB, ceea ce va aduce și presiuni mai mari pentru scăderea ratingului suveran. Totodată, rata șomajului ar urma să crească de aproape trei ori până finele anului. Vestea bună este că anul viitor economia ar reveni pe creștere.
Perspectiva alegerilor anticipate este deja prinsă în prețul curent al obligațiunilor suverane românești în proporție de peste jumătate și noul Guvern va fi obligat să adopte măsuri de consolidare fiscală, arată Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR.
Incertitudinile venite din situația fiscal-bugetară sunt deosebit de mari, în condițiile creșterii deficitului la mult peste 3% din produsul intern brut, și Guvernul ar putea fi nevoit să ia măsuri suplimentare de corecție, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară a băncii centrale. Leul ar putea fi pus sub presiune de deficitul bugetar și cel de cont curent, arată BNR, în timp ce creșterea economică va decelera, dar ar trebui să rămână solidă.
Guvernatorul Mugur Isărescu prezintă o prognoză mai bună privind inflația, dar avertizează din nou asupra problemei “acute” a deficitelor fiscale și contului curent în creștere și spune că rezolvarea este 100% politică și nu monetară.
Guvernatorul Băncii Naționale a României reia avertismentele cu privire la situația fiscală a țării, în condițiile în care legea votată în Parlament anul trecut la inițiativa PSD prevede o majorare a pensiilor cu 40% din septembrie. Isărescu spune că situația trebuie evaluată în funcție de mersul economiei și de mediul extern, dar că trebuie privit și la mesajele pe care le dau agențiile de rating și instituțiile internaționale.
Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an și a redus rezervele minime obligatorii pentru valută de la 8% la 6%. Banca centrală menționează, în premieră, epidemia de coronavirus printre factorii de risc și incertitudine la adresa creșterii economice globale, cu efecte și asupra României. Deficitele bugetare și de cont curent rămân, însă, cele mai preocupante pentru BNR, mai ales în contextul unui an electoral.
Cheltuielile mult peste încasările la buget din ultimii doi ani s-au materializat într-o creștere puternică a deficitului bugetar în 2019 și depășirea programată a pragului de 3% din produsul intern brut impus de tratatele europene pentru 2020. Guvernul se va confrunta cu procedura de deficit excesiv din partea Comisiei Europene de la jumătatea acestui an și ar putea fi nevoit să ia măsuri rapide de corecție, care pot veni doar prin reducerea abruptă a cheltuielilor, ceea ce va afecta economia, arată o analiză a ING Bank.