Rezultatele 1 - 11 din 11 pentru "crestere deficit bugetar"

Situația bugetului atrage tot mai multe semne de alertă din partea economiștilor. UniCredit Bank avertizează că deficitul bugetar ar putea scăpa de sub control și România și-ar putea pierde ratingul suveran de investiții, dacă nu sunt luate măsuri. Contextul electoral face dificilă ajustarea sau chiar amânarea unor cheltuieli uriașe suplimentare programate, cum sunt cele cu pensiile începând cu toamna anului viitor.

Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, arată un raport ING.

Finanțele României nu au stat bine în ultimii trei ani, dar situația se va agrava după ce noua lege a pensiilor, care va duce la creșteri ridicate ale punctului de pensie, va produce efecte, arată Horia Braun Erdei, economist șef al BCR. Deficitul bugetului de stat va crește consistent în următorii doi ani și va ajunge la 5,4% în 2021, depășind pragul de deficit excesiv, estimează BCR, care nu se așteaptă ca politicienii să ia măsuri de austeritate suficiente în următorul an și jumătate, când vom avea trei rânduri de alegeri.

Consiliul fiscal consideră drept excesiv de optimistă creșterea reală a economiei de 5,5% folosită de Guvern în proiectul de buget pe 2019, dar crede că statul s-ar putea încadra în țintele nominale, având în vedere că inflația din economie este subestimată în prognoza economică. Consiliul mai vede probleme și cu estimarea extrem de favorabilă a Guvernului privind evoluția pieței munci, dar și cu estimările privind creșterea veniturilor din TVA și din îmbunătățirea colectării, evoluții care ar putea fi însă contrabalansate de încasările din taxa bancară, ce nu a fost însă inclusă în buget. Consiliul estimează un deficit bugetar de aproape 3% din PIB, ușor mai mare decât cel asumat de Executiv.

Analiștii ING Bank avertizează că România s-ar putea găsi într-o situație dificilă în perioada următoare, în condițiile în care politicile fiscale și poziția bugetară se află în cea mai proastă situație post-criză, creșterea economică decelerează, iar țara intră în febra electorală, cu multe din promisiunile precedente costisitoare păstrate pentru a maximiza impactul la următoarele alegeri.

ING Bank a revizuit de la 4,7% la 3,5% prognoza de creștere economică în 2018, după datele aferente primului trimestru, care arată o încetinire considerabilă a creșterii PIB. ING se așteaptă ca BNR să nu mai majoreze dobânda cheie în acest an și vede dificultăți mult mai ridicate pentru Guvern să atingă ținta de deficit, în contextul unei evoluții mai slabe a economiei. BCR a revizuit, de asemenea, prognoza de creștere, de la 4,7% la 4,1%, pentru acest an.

Președintele Consiliului Fiscal avertizează că economia crește prea rapid în condițiile în care Guvernul merge cu deficitul bugetar la limita maximă permisă de tratatele europene, iar anul viitor s-ar putea plasa la peste 3% din produsul intern brut, fiind cel mai ridicat din Europa. Ionuț Dumitru crede că rata inflației ar putea ajunge la 5% în prima parte a anului viitor și că fenomenul reapariției inflației ar trebui să ne preocupe, în timp ce Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administrație al BNR spune că reinflamarea inflației devine un mare pericol.

Erste Group vede o creștere economică de 5,1% în 2017, foarte apropiată de estimările Guvernului, și 3,9% în 2018, față de 4,3%, respectiv 2,8% anterior. Reevaluarea vine după rezultatele statistice bune ale economiei din primul trimestru. Consumul va fi principalul motor de creștere, însă vor fi contribuții și din alte zone, inclusiv din producția industrială, arată analiștii Erste.

Guvernul ar trebui să ajusteze bugetul cu minimum 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB), susține consilierul prezidențial pe probleme economice Cosmin Marinescu, într-o postare pe blogul său personal, publicată miercuri, fără a preciza dacă ajustarea ar trebui să fie făcută pe partea de venituri sau pe cea de cheltuieli.

Premierul Dacian Cioloș a declarat, dumincă, într-un interviu la Digi24, că în realizarea proiectului de buget pentru anul viitor se merge în continuare pe "o creștere economică realistă" de peste 4% și pe un deficit bugetar de sub 3%, precizând, totodată, că sunt luate în calcul și cheltuielile fixe date de anumite legi în vigoare, scrie News.ro.

Deficitul bugetar în creștere și datoriile care ajung la scadență cresc necesarul de împrumuturi al statului la peste 65 de miliarde de lei în 2016, față de puțin peste 45 de miliarde de lei, cât a împrumutat în 2015.