Datele privind creșterea economiei românești în trimestrul III au surprins negativ piața, iar economiștii revizuiesc acum în jos estimările pentru acest an. Epidemia de coronavirus și scăderea industriei vor mușca din evoluția economică pe final de an, deși, de cealaltă parte, statul mai are de cheltuit aproape jumătate din ținta de deficit bugetar.
Produsul intern brut a crescut cu 0,3% trimestru la trimestru și cu 7,2% în termeni anuali, față de o estimare de 0,8%, respectiv 9,7% la nivelul analiștilor. Sursele contribuției la creșterea economică vor fi publicate în decembrie, datele de astăzi fiind doar unele de tip semnal din partea Statisticii.
Estimarea Erste este că, pe partea ofertei, am avut o contribuție pozitivă puternică a agriculturii care însă abia dacă a compensat contribuția negativă mare a industriei și construcțiilor, care au înregistrat contracții secvențiale mari față de trimestrul precedent, pe baza datelor lunare. Producția industrială a scăzut cu 4,6% în trimestrul al treilea față de trimestrul al doilea, în timp ce construcțiile au scăzut cu 10,2%. Creșterea vânzărilor cu amănuntul a scăzut brusc la 1,3% t/t în trimestrul al treilea față de 5,5% t/t în 2T21.
Impactul valului al patrulea al pandemiei COVID-19 – creșterea semnificativă a numărului de cazuri în ultima pătrime a anului, peste o rată de vaccinare de 30% - ar putea fi simțitor în datele economice, arată Valentin Tătaru, economist șef la ING Bank România.
“În pofida unui grad rezonabil de decuplare între situația medicală și activitatea economică, amploarea crizei medicale probabil a afectat încrederea consumatorilor”, crede Tătaru.
Mai mult, industria este afectată de o combinație de scădere a cererii și de lipsa componentelor, ceea ce a dus la o tăiere temporară a producției – mai ales în sectorul auto -, situație ce ar putea continua și în ultima pătrime a anului. “Având în vedere că sectorul construcțiilor se află și el în încetinire (sau chiar în contracție), este dificil să ne imaginăm o perspectivă mai bună pentru trimestrul al patrulea decât am avut-o în al treilea”, adaugă Tătaru.
De asemenea, indicatorii de încredere au scăzut în ultimele luni și au ajuns sub media pe termen lung în octombrie.
Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, arată spre consumul guvernului ca sprijin pentru creșterea PIB în ultima parte a anului – din deficitul bugetar de 7,1% din PIB pentru acest an ar mai fi disponibilă de cheltuit o cotă de circa 3,4% din PIB. Chiar dacă intervenția fiscală ar crește datele economice pentru acest an și începutul lui 2022, în cele din urmă ar afecta negativ cifra completă pe anul viitor. “Mai mult, inflația mușcă din veniturile nominale și ne așteptăm ca avansul real al salariilor abia să stea în teritoriu pozitiv”, avertizează Dascălu.
Și ING se așteaptă la accelerarea cheltuielilor publice pe final de an, însă suma rămas de cheltuit peste încasări - circa 40 de miliarde de lei în ultimele trei luni ale anului – ar fi prea dificil de atins. Tătaru estimează că guvernul se va mărgini la un deficit de 6,5% în acest an, ceea ce va aduce oricum sume mari în economie în ultimul trimestru.
Economiștii arată spre revizuirea seriei de date ca fiind responsabilă pentru o parte din eroarea de prognoză – avansul din primele două trimestre a fost revizuit în jos cu câte 0,4 puncte procentuale.
Erste scade prognoza de creștere a PIB de la 7,4% la 6,4% pentru acest an, precum și pe cea pentru 2022 de la 4,5% la 4%, cu riscuri ca rata să fie și mai mică.
ING revizuiește de la 7,5% la 6,5% prognoza pentru acest an, dar o menține la 4,5% pe cea pentru anul următor, cu riscul ca în cele din urmă creșterea economică să fie și mai subțire.
Prognoza oficială este pentru un avans de 7% în acest an și de 4,6% pentru următorul, după o contracție de 3,9% în 2020.
