Datoria publică a României a crescut în ianuarie-martie, față de finalul anului trecut, cu 1,25 miliarde euro, la 34,79 miliarde euro, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR).
Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, anticipează că România va ieși din nou pe piețele internaționale în prima jumătate a anului viitor, căutând să atragă circa 1,2 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri, înainte ca un împrumut de 1,5 miliarde de euro să ajungă la scadență.
Românii care nu au plătit creditele la bănci și au ajuns să fie “clienții” recuperatorului cu acționariat ceh APS România au primit scrisori de la firmă prin care sunt invitați să plătească rapid datoriile astfel încât să beneficieze de o reducere de Black Friday.
Statul român a acumulat, în ultimele 3 decenii, datorii către bănci și investitori de peste 63 miliarde euro, aproape 3.200 de euro pe cap de locuitor. Suma pe care statul o datorează pentru fiecare dintre noi este cu 60% mai ridicată decât în cazul unui bulgar, dar de 2-3 ori mai mică raportat la cele ale cehilor, croaților, polonezilor sau ungurilor.
Datoria externă a României, care include atât împrumuturile statului din străinătate, cât și datoriile entităților private, a scăzut în ianuarie cu 369 milioane euro față de finalul anului trecut, la 92,163 miliarde euro, în special ca urmare a reducerii datoriei statului, potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României.
România are un necesar brut de finanțare de 9,4% din PIB pentru acest an, echivalentul a peste 70,64 miliarde de lei, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional, care apreciază că statul român are nevoie de circa 48,85 miliarde de lei pentru plata datoriilor scadente și alte peste 21 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului.
Datoria externă a scăzut cu mai bine de jumătate de miliard de euro în septembrie față de august și este cu aproape 5,5 miliarde de euro mai mică decât la sfârșitul lui 2014. Scăderea vine din reducerea datoriei statului, care a achitat tranșe importante din împrumutul de la FMI și UE, dar și din finanțările mai mici de la băncile mamă ale subsidiarelor din România.