Rezultatele 1 - 25 din 289 pentru "fonduri"

Guvernul discută în această perioadă cu reprezentanți ai băncilor, administratorilor de pensii Pilon II si ai companiilor din energie și telecom variante de modificare a OUG 114 acceptabile pentru Executiv, dar și pentru companii, astfel că în săptămâna care începe pe 18 martie coaliția PSD-ALDE să discute cu premierul Viorica Dancila și cu miniștrii de resort ai domeniilor respective "o eventuală ordonanță, care să completeze ordonanța 114 în aceste domenii", a declarat astăzi liderul PSD, Liviu Dragnea. OUG 114 a introdus la finele anului trecut o serie de taxe noi cu impact puternic în econoomie, cum este taxa pe activele bancare, taxele pe companiile din energie și telecom, dar si noi condiții de capital și comisioane pentru administratorii de pensii Pilon II.

Banca Europeană de Investiții (BEI) împrumută operatorul regional al serviciilor de alimentare cu apă din județul Alba cu 12 milioane de euro, în completarea fondurilor alocate prin politica de coeziune, pentru îmbunătățirea serviciilor de alimentare cu apă potabilă și de canalizare, finanțarea fiind acordată cu sprijinul Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). Este pentru prima dată când FEIS sprijină un proiect public din România.

Guvernul a decondat primăriilor din țară doar 5,5 milioane lei în cadrul programul de reabilitare termică finanțat de stat, în 2018, marcând astfel cel mai prost an din ultimii zece, de când există această subvenție. În paralel, au explodat plățile din fonduri europene, cu precizarea că o parte însemnată a ajuns doar în Sectorul 3 din București.

Afirmațiile recente ale economistului șef al BNR, Valentin Lazea, că mulți administratori de fonduri de pensii Pilon II se gândesc să se retragă din România, nu reflectă, probabil, poziția băncii centrale, care transmite, însă, oricum, prea multe mesaje nepotrivite, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Nicolas Firzli, General Manager al unei organizații privind sistemele de pensii la nivel mondial, spune că aceste entități sunt investitorii pe termen lung, stabili, de preferat să fie investiți pe bursele naționale, prin contrast cu capitalul speculativ. Existența unor fonduri de pensii românești asigură și suveranitatea finanicară a țării, sintetizează Lucian Anghel, președinte al Bursei de Valori București.

De la jumătatea acestui an, în Polonia intră în vigoare o nouă schemă care să stimuleze economisirea pe termen lung și care relansează industria fondurilor de pensii private, victima unor „naționalizări” în anii trecuți. La contribuțiile angajatorilor și salariaților se adaugă o primă anuală de la stat.

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a anunțat, marți, randamentul mediu anual realizat de toate fondurile din Pilonul II, de la început și până la finalul anului trecut, a fost de 8,03%, mult peste rata totală a inflației din perioada respectivă. Asociația a subliniat că, anul trecut, adoptarea OUG 114 a adus scăderi severe pe Bursa de la București.

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, avertizează că Ordonanța de Urgență 114/2018 riscă să doboare un Pilon II al fondurilor de pensii despre care chiar Guvernul actual recunoaște că are un rol benefic în finanțarea economiei.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 48 miliarde de lei, la 31 ianuarie 2019, în creștere cu 17,1% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Guvernul va introduce în legislația națională cote obligatorii pentru preluarea spre asistență a tuturor persoanelor ce obțin o formă de protecție, autoritățile locale fiind obligate să le asigure refugiaților o locuință socială în aceleași condiții ca și cetățenilor români. Dacă nu poate primi o locuință socială, persoana refugiată va închiria o locuință și va primi de la stat până la 50% din valoarea chiriei, pentru maximum 1 an.

Numărul investitorilor în fondurile deschise de investiții a scăzut în 2018 cu peste 8%, la 307.000 de persoane, declinul fiind de peste 13% la nivelul activelor. Tendința de ieșire s-a temperat, însă, pe final de an, după cum reacția investitorilor a fost destul de bună la șocul adus de „taxa pe lăcomie”.

Astra Vagoane Călători, companie controlată de familia Blidar, a depus singura ofertă la o licitație organizată de Primăria Arad pentru furnizarea a 18 tramvaie, contractul fiind estimat la 202,2 milioane de lei, fără TVA, pentru o perioadă de 4 ani.

Institutul pentru Tehnologii Avansate din subordinea SRI se ocupă cu dezvoltarea de "tehnologie utilizată în misiunile de culegere de informații", inclusiv pe partea ce ține de interceptări și monitorizări tehnice comunicaționale, video și informatice, dar și de cea "necesară pentru stabilirea adevărului prin culegerea de probe (forensic)" și de cea de criptografie și criptanaliză.

Ideea înființării instituției nu se bucură de suportul unanim al statelor membre UE, acesta fiind și motivul pentru care înființarea sa a fost întârziată. Soluția a fost găsită de Franța și Germania, care în decembrie 2016 au cerut, printr-o declarație comună, ca Oficiul Procurorului European să fie înființat prin așa-numitul mecanism al "cooperării lărgite" dintre mai multe state UE, prevăzut de tratatele de bază și care permite ocolirea regulii unanimității.

Companiile românești pot obține acum mai ușor granturi între 1 și 5 milioane de euro, condiția fiind să aibă între 3 și 249 angajați și să fi fost profitabile în 2018.

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) aveau active în valoare de 47,6 miliarde de lei, la 31 decembrie 2018, în creștere cu 19,7% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Activele nete ale celor 206 fonduri deschise și închise, locale și străine, au scăzut în luna decembrie cu 2,5%, până la nivelul de 41,9 miliarde lei (9 miliarde euro, înregistrând astfel per total o scădere de 8,3% în 2018.

Comitetul de Dezvoltare Regională a Parlamentului European a aprobat regulile pentru investițiile prin fonduri regionale în planificarea bugetară multianuală pentru exercițiul 2021-2027. Zonele slab dezvoltate din România pot fi beneficiarele noii viziuni care permite rate de co-finanțare de 85%, față de propunerea inițială pentru un procent de 70% avansată de Comisia Europeană.

Prevederile Ordonanței de urgență care au provocat cele mai mari nemulțumiri industriilor afectate sunt măsurile de suprataxare a băncilor, companiilor energetice, jucătorilor din telecom și operatorilor de jocuri de noroc, de plafonare a prețurilor la gaze naturale și energie electrică și de modificare radicală a legislației sistemului pensiilor private obligatorii (pilonul II), prin introducerea posibilității de stopare a viramentelor lunare la cererea participanților, scoatarea din sistem a salariaților din construcții, reducerea comisioanelor percepute de administratori și majorarea exponențială a necesarului de capital al acestora.

Guvernele care intervin în instanțe sau nu reușesc să combată frauda și corupția vor risca suspendarea fondurilor UE, conform proiectului.

Comisia Europeană a aprobat un proiect prin care sunt alocate aproximativ 266 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru extinderea ariei de acoperire a sistemului de cadastru din România, în special în zonele rurale.

Parlamentul European va discuta începând de mâine reguli de înghețare a plăților UE către statele membre care intervin în instanțele judecătorești sau care nu iau măsuri împotriva fraudei și a corupției.

UE trebuie să își intensifice lupta împotriva fraudei, iar Comisia Europeană trebuie să reconsidere rolul și responsabilitățile Oficiului de Luptă Antifraudă (OLAF) din cadrul său, deoarece sistemul actual de investigare a fraudelor prezintă deficiențe inerente, conform unui nou raport al Curții de Conturi Europene.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 48,19 miliarde de lei, la 30 noiembrie 2018, în creștere cu 23,51% față de nivelul existent în luna similară a anului trecut, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).

Pe de altă parte, prin două firme înregistrate în Cipru, Puiu Popoviciu a reclamat în vară statul român la Tribunalul Arbitral Internațional de la Washington și a cerut despăgubiri de cel puțin 200 milioane dolari pentru presupuse prejudicii create de sechestrele pe active imobiliare instituite de DNA în dosarul Ferma Băneasa.