Premierul Florin Cîțu a afirmat că așteaptă să vadă documentele oficiale privind retragerea miniștrilor USR PLUS din Guvern. ”Cred că răul cel mai mare pentru România a fost făcut când ei au ales să se asocieze cu AUR”, a afirmat premierul.
Miniștrii USR PLUS demisionează din Guvern, liderul Dan Barna anunțând că aceștia își depun mandatul.
USR PLUS reclamă "amenințări" asupra secretarilor de stat PNL din ministerele conduse de miniștri ai formațiunii pentru a se prezenta la ședința de Guvern. "Facem apel la șeful Executivului să nu pună oamenii în situația de a încălca legea", subliniază reprezentanții USR PLUS.
Președintele Klaus Iohannis încearcă să aplaneze conflictul dintre USR PLUS și PNL, ieșind public cu un mesaj în care cere politicienilor să se întoarcă la agenda populației, la problemele cu adevărat importante ale societății.
Vicepremierul Dan Barna a anunțat, miercuri, că miniștrii USR PLUS nu vor participa la ședința de Guvern de la ora 19.00.
Fără o decizie în Coaliție în cazul programului „Anghel Saligny” din cauza neînțelegerii cu USR-PLUS, Florin Cîțu forțează lucrurile. Proiectul a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară, fapt care a stârnit nemulțumirea USR-PLUS care a cerut scoaterea sa imediată.
Premierul Florin Cîțu a declarat că vaccinul anti-Covid rămâne gratuit, iar Guvernul nu are în vedere să schimbe această situație.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, exclude posibilitatea ca formațiunea politică pe care o conduce să susțină un guvern minoritar al PNL. Acesta adaugă că „buna-credință” de care a dat dovadă PSD „s-a cam terminat” și că se va vorbi „mai des de atitudinea unui partid de opoziție”.
Guvernul a găsit o soluție pentru amânarea plății ratelor bancare și în 2021 pentru cei care au fost afectați de criza economică provocată de pandemia de Covid-19.
Negocierile PNL-USR PLUS-UDMR pentru formarea unei coaliții de guvernare se reiau sâmbătă, după ce în urmă cu o zi a fost decisă nominalizarea lui Florin Cîțu pentru postul de premier și au fost împărțite cele 18 ministere din cadrul Executivului, nouă urmând să revină PNL, șase USR PLUS și trei UDMR și după ce Ludovic Orban s-a confruntat cu nemulțumirea colegilor de partid care îl acuză că a cedat multe ministere importante. Discuțiile de sâmbătă au ca temă programul de guvernare și eventual și distribuirea posturilor de secretar de stat.
Liderul PNL Ludovic Orban a anunțat, la finalul negocierilor cu USR PLUS pentru formarea unei coaliții, că Florin Cîțu este candidatul pentru funcția de prim-ministru, președinția Camerei revine PNL, iar cea a Senatului, USR PLUS.
Liderii PNL și USR PLUS au ajuns la un acord în vederea formării viitoarei coaliții de guvernare, în baza căruia lui Florin Cîțu ar urma să îi revină funcția de prim-ministru.
Negocierile dintre PNL, USR-PLUS și UDMR pentru formarea unei majorități parlamentare și a noului Guvern au fost sistate, duminică, după numai două ore. Formațiunile politice nu au ajuns la un acord, iar Alianța USR PLUS a anunțat delegația care va participa la consultările de la Cotroceni și se pare că-l va propune premier pe Dacian Cioloș.
Prima zi de negocieri între PNL, USR-PLUS și UDMR s-a finalizat. Liderii celor trei formațiuni anunță că doresc ”o formulă de guvernare stabilă României, care să asigure cele mai bune soluții pentru ieșirea din criză”. Discuțiile vor fi reluate duminică.
Delegațiile PNL, USR PLUS și UDMR se întâlnesc oficial sâmbătă, pentru a negocia în vederea formării unei majorități parlamentare care să dea votul de învestitură asupra unui Guvern a cărui structură și componență se vor afla pe agenda discuțiilor, alături de împărțirea șefiei Camerei Deputaților și Senatului.
PNL ar fi dispus să renunțe la portofoliul Justiție din viitorul Executiv în favoarea USR-PLUS, însă nu la Finanțe, au declarat surse din partid, pentru News.ro. De asemenea, alte ministere pe care liberalii le-ar dori sunt Apărare, Externe, Economie, Interne, Dezvoltare și Transporturi.
Guvernul a sesizat Curtea Constituțională față de proiectul de lege care prevede ca piețele să fie redeschise, a anunțat premierul Ludovic Orban, susținând că unul dintre argumentele sesizării arată că o lege nu poate modifica o hotărâre de guvern care se referă la starea de alertă.
Liberalii promit, într-un program de guvernare 2021-2024 redactat pentru campania electorală parlamentară, să prelungescă amânarea ratelor bancare până la 1 iulie 2021. Totodată, va continua eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale, promite PNL.
Parlamentul, prin votul final al Camerei Deputaților, a modificat marți o ordonanță de urgență cu o serie de prevederi privind domeniul agriculturii, stabilind, printr-un amendament, că pe durata stării de alertă, piețele agroalimentare în spații închise, târgurile, bâlciurile, piețele mixte și volante, talciocurile își vor putea continua activitatea.
Producătorii agricoli ale căror culturi au fost compromise anul acesta din cauza secetei vor putea solicita amânarea, cu până la 9 luni, a plății ratelor la credite, fără costuri suplimentare, cu obligația plății dobânzii și comisioanelor, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență elaborat de Guvern. Măsura este pregătită după ce PNL a contestat anul acesta la Curtea Constituțională două proiecte de lege, adoptate de Parlament, prin care se permitea agricultorilor afectați de secetă suspendarea ratelor cu până la 18 luni.
Începând cu anul școlar 2020-2021 statul urma să finanțeze de la buget programul "Școala după școală" pentru preșcolarii și elevii de până în clasa a IV-a, inclusiv, prin acordarea de tichete educaționale în valoare de 400 lei lunar/copil. Măsura a fost propusă ca proiect de lege de vicepremierul Raluca Turcan, înainte ca PNL să ajungă la guvernare, a fost adoptată de Parlament și promulgată de președintele Iohannis. Acum, însă, după cum a avertizat Profit.ro, Guvernul Orban a adoptat o ordonanță de urgență care taie la jumătate valoarea tichetelor pentru următorii doi ani școlari și restrânge categoria copiilor care le primesc, respectiv a școlilor participante.
Începând cu anul școlar 2020-2021 statul urma să finanțeze de la buget programul "Școala după școală" pentru preșcolarii și elevii de până în clasa a IV-a, inclusiv, prin acordarea de tichete educaționale în valoare de 400 lei lunar/copil. Măsura a fost propusă ca proiect de lege de vicepremierul Raluca Turcan, înainte ca PNL să ajungă la guvernare, a fost adoptată de Parlament și promulgată de președintele Iohannis, dar acum Guvernul Orban vrea să taie la jumătate valoarea tichetelor pentru următorii doi ani școlari și să restrângă categoria copiilor care le primesc, respectiv a școlilor participante.
Ministerul Finanțelor, condus acum de Florin Cîțu, a făcut publică astăzi o notă de informare pe care fostul ministru de resort, Eugen Teodorovici, a transmis-o, în octombrie 2019, guvernului din care făcea parte, condus de Viorica Dăncilă. Nota, întocmită în urma discuțiilor cu reprezentanți ai FMI, ai agențiilor de rating și ai Comisiei Europene. Concluzia notei, inclusiv pe baza îngrijorărilor transmise de instituțiile externe, era că sunt necesare economii la cheltuielile bugetare, dar și reanalizarea calendarului de implementare a majorării pensiilor, astfel încât statul să se poată încadra cu deficitul bugetar în limita de 3% în perioada 2020-2023.
Parlamentul a aprobat prelungirea stării de urgență cu 1 lună, în baza decretului semnat la 14 aprilie de președintele Iohannis. În hotărârea adoptată, pe lângă încuviințarea prelungirii de urgență, majoritatea condusă de PSD a impus adăugarea unei serii de prevederi care stabilesc, printre altele, că restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți se dispune numai prin acte normative cu putere de lege. Ca reacție, premierul Orban a declarat, joi seară, că Guvernul va respecta articolele respective dacă nu intră în contradicție cu decretul prezidențial care a instituit starea de urgență și ordonanța de urgență aferentă instituirii stării de urgență. În opinia premierului o hotărâre a Parlamentului nu poate trece peste astfel de acte.
Parlamentul a aprobat prelungirea stării de urgență cu 1 lună, în baza decretului semnat la 14 aprilie de președintele Iohannis. În hotărârea adoptată, pe lângă încuviințarea prelungirii de urgență, majoritatea condusă de PSD a impus adăugarea unei serii de prevederi care stabilesc, printre altele, că restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți se dispune numai prin acte normative cu putere de lege. Mai mult, periodic, la fiecare 7 zile, sau ori de câte ori este necesar, Guvernul va prezenta Parlamentului un raport cuprinzând măsurile adoptate sau preconizate pentru prevenirea și combaterea epidemiei COVID-19.