Dacă anii trecuți ENEL și RCS&RDS ofereau cele mai atractive oferte de furnizare concurențială a energiei electrice, la acest moment, după revenirea la prețuri reglementate pentru clienții casnici ca urmare a OUG 114, singurele oferte concurențiale situate sub prețul reglementat au rămas la două companii, conform datelor analizate de Profit.ro.
Elvețienii, cu venituri nete anuale de peste 7 miliarde franci elvețieni, operau pe piața locală prin două subsidiare, Alpiq Romindustries SRL și Alpiq Romenergie SRL.
Prețul mediu al energiei electrice pentru orele de de vârf de consum tranzacționată pe piața spot, pentru ziua următoare (PZU), de la bursa de specialitate OPCOM, a urcat din weekend și până în prezent cu peste 36%, la 451 lei/MWh (97,25 euro/MWh), deficitul de electricitate făcând România cea mai scumpă piață din regiune. Față de aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de 28%, de la 75,96 euro/MWh.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, acordă, pentru anul școlar/universitar 2018-2019, un număr de 50 de burse celor care aleg să urmeze o carieră în domeniul energetic, concomitent cu un eventual loc de muncă după finalizarea studiilor.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a terminat primul semestru al anului cu un profit net de 962 milioane lei, în creștere cu 34% față de perioada similară din 2017, în principal ca urmare a majorării cu 20% a producției de electricitate, care a compensat prețurile mai mici de vânzare față de anul trecut consemnate pe piețele concurențiale administrate de OPCOM.
Criza de energie din iarna trecută, când prețurile spot au explodat pe piața angro și au dus la insolvența și chiar falimentul unor furnizori importanți, a spulberat în bună măsură mitul în care se complăcea România de mai mulți ani, cum că nu avem nici un fel de probleme în a ne asigura necesarul de electricitate din producția internă chiar și în condiții de avans puternic al consumului.
Din cauza creșterilor masive de prețuri din ianuarie, Arelco Power a fost nevoită să achite pe PZU până la 500 lei/MWh pe achiziții de energie, în condițiile în care contractele sale de vânzare prevedeau prețuri de cel mult 156 lei/MWh, ceea ce a dus la înregistrarea de pierderi și la consumarea rapidă a rezervelor de numerar ale companiei, având drept consecință insolvența, iar ulterior falimentul.
"Pentru anul 2017, profitul estimat scade față de cel realizat în anul 2016 cu 19,14%, ca urmare a previziunii veniturilor pe baza unor estimări prudente ale producției în anul 2017, nivelul veniturilor fiind corelat cu cel al cheltuielilor", se menționează în nota de fundamentare a proiectului de buget.
Înainte de criza majoră de pe piața de energie din ianuarie, Arelco era unul dintre cei mai mari furnizori independenți din România, cu o cotă de piață de 2,45% și rulaj de peste 800 milioane lei. Cel mai mare creditor al Arelco Power este Alro Slatina, totodată cel mai mare consumator de energie din economie.
Din 2014, doar cei mai ieftini producători, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, livrează energie electrică pentru populație la prețuri reglementate, ANRE eliminând de pe acest segment termocentralele și parcurile eoliene și solare.