Criza de energie din iarna trecută, când prețurile spot au explodat pe piața angro și au dus la insolvența și chiar falimentul unor furnizori importanți, a spulberat în bună măsură mitul în care se complăcea România de mai mulți ani, cum că nu avem nici un fel de probleme în a ne asigura necesarul de electricitate din producția internă chiar și în condiții de avans puternic al consumului, ba chiar producem suficient pentru a fi permanent exportatori neți. Dincolo de discuțiile – fără concluzie – despre dacă cineva (și cine) a manipulat bursa de energie în 2017, a devenit limpede că sistemul energetic național are nevoie de noi capacități de producție.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Diagnosticul a venit recent, în mod oficial, de la cele mai înalte niveluri de autoritate din domeniu.
"Deși, teoretic, România dispune de o capacitate instalată de producție a energiei de 22.000 de MW în statistici, practic, când piața solicită peste 9.000 de MW, apar deja probleme cu asigurarea necesarului. Măsura pe care trebuie să o ia în considerare Ministerul Energiei, în principal, este o preocupare pentru a crește capacitatea reală de producție, alta decât cea din surse regenerabile, pentru că în secetă nu este nici apă, nici vânt, se merge pe producție convențională, iar aici trebuie să reliefăm rolul producătorului pe cărbune", spunea, la finalul lunii noiembrie, fostul președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
La rândul său, ministrul de resort, Toma Petcu, a arătat, în aceeași perioadă, că sistemul energetic național se confruntă cu probleme în perioade de secetă și fără vânt, în care agregatele Hidroelectrica și parcurile eoliene își reduc amplu producția.
"Seceta a dus la lipsa energiei hidro, iar lipsa vântului în perioada verii a avut ca efect lipsa energiei eoliene. Condițiile meteo duc la o scădere a presiunii gazului. A contat foarte mult creșterea consumului de gaze și scădera presiunii la transport, dificultăți în activitatea de extracție. A fost nevoie de utilizarea energiei pe bază de cărbune, o variantă mai scumpă comparativ cu alte surse de energie", explica ministrul Energiei.
Problema este că realizarea de noi capacități instalate de generare costă și durează mult.
În prezent, cel mai avansat proiect investițional de capacitate nouă de producție de energie este cel al termocentralei în cogenerare de 430 MW a Romgaz de la Iernut, proiect în valoare totală de aproape 269 milioane euro, cea mai mare investiție a statului în producția de energie din România de după decembrie 1989. După cum Profit.ro a relatat în exclusivitate, a început deja turnarea fundației, iar lucrările se derulează în grafic, termenul de finalizare fiind sfârșitul anului 2019.
Tot în sectorul de stat, la Complexul Energetic Oltenia s-a anunțat recent reluarea negocierilor cu concernul chinez Huadian pentru construirea unui grup nou de 600 MW la sucursala Electrocentrale Rovinari, investiție de aproape 1 miliard de euro. Proiectul este mai vechi, în urmă cu doi ani semnându-se chiar un memorandum pe această temă, care prevedea că CE Oltenia și Huadian urmau să formeze o societate mixtă în parteneriat public-privat, care să contracteze pentru implementarea proiectului un împrumut bancar în valoare de peste 574 milioane euro.
Cu aceeași ocazie, ministrul Energiei a anunțat că s-au accelerat negocierile cu chinezii și în ceea ce privește proiectul construrii reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.
În București, nou-înființata Companie Municipală Energetica, controlată de Primărie, are prins în bugetul pe anul viitor construirea unei noi centrale în cogenerare în Capitală, investiție estimată la 214 milioane lei. Primăria a vorbit și despre proiectul unei a doua centrale noi în cogenerare, fără să ofere alte detalii. În fine, municipalitatea mai are în plan și resuscitarea unui proiect mai vechi de construire în scopuri energetice a unui incinerator de deșeuri, pentru care ar putea beneficia și de fonduri UE nerambursabile.
La rândul său, Hidroelectrica este foarte aproape de a finaliza construcția noii hidrocentrale de 12 MW de la Bretea din Hunedoara, de pe râul Strei, după o investiție de 58 milioane euro.
În sectorul privat, cea mai mare companie energetică integrată, Electrica SA (unde statul este totuși cel mai mare acționar, cu peste 48% din acțiuni) vrea să investească în achiziția sau construirea de capacități proprii de producție de energie electrică pentru a se proteja de crize precum cea din iarna trecută.
Un proiect foarte interesant și ambițios este cel al olandezilor de la NERO Renewables, care vor să construiască în România trei parcuri eoliene cu 362 de turbine și o capacitate instalată totală de circa 1 GW, investiție estimată la circa 1,4 miliarde euro. În condițiile în care Olanda se așteaptă să rateze ținta privind o pondere de 14% a energiei regenerabile în totalul producției de energie valabilă pentru anul 2020, iar România și-a atins deja obiectivul pentru 2020, NERO propune Guvernului olandez să “adopte” proiectul din România.
Astfel, prin intermediul mecanismului european “proiecte comune” privind cooperarea în sectorul energiei regenerabile, Olanda va putea cofinanța parcurile eoliene dezvoltate de NERO în România, iar energia produsă de acestea va fi inclusă statistic în producția de energie regenerabilă a Olandei.
Este nevoie nu doar de capacități noi de producție de energie, ci și de prelungirea duratei de viață a celor aflate în prezent în funcțiune. Unele instalații se apropie de sau chiar au depășit durata maximă de funcționare, iar pentru multe altele este nevoie de modernizare pentru respectarea legislației europene privind protecția mediului.
Astfel, Ministerul Energiei a aprobat în toamnă demararea fazei I a strategiei pentru proiectul de retehnologizare a Uunității 1 a centralei nucleare de la Cernavodă operată de Nuclearelectrica. Proiectul are ca scop extinderea numărului de ore de operare până la atingerea a 30 ani de funcționare și are costuri estimate de 1,5 miliarde euro. La rândul său, Hidroelectrica vrea să-și retehnologizeze toate hidrocentralele majore din portofoliu, cel mai așteptat proiect de acest tip fiind cel de la complexul Vidraru, investiție estimată la 100 de milioane de euro, pentru care trebuie reluată licitație de atribuire a contractului.
Electrocentrale București (ELCEN) estimează că are nevoie de investiții totale în valoare de 515 milioane euro în perioada 2017-2030 pentru a putea să continue să funcționeze, investiții care trebuie demarate cât mai curând. Aceste investiții sunt necesare pentru încadrarea în normele legale de mediu, de la care ELCEN beneficiază în prezent de derogare, dar și pentru înlocuirea unor echipamente cu durata normală de viață depășită.
Investiții semnificative în retehnologizare sunt necesare și la Complexurile Energetice pe cărbune Oltenia și Hunedoara.
