Intenția de a pleca din țară rămâne o ancoră puternică pentru tinerii români, potrivit unui sondaj CURS realizat în perioada aprilie-iunie 2024 la comanda Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Tinerii descriu o situație agravantă față de 2020 în Barometrul 2024 ”Situația tineretului și așteptările sale”: 1 din 5 tineri (20%) consideră că veniturile nu sunt suficiente (nici sau doar pentru strictul necesar), față de aproape 1 din 20 tineri (6%) în 2020. Totodată, țansa de a avea o locuință corespunzătoare este percepută ca fiind deosebit de problematică pentru mai mult de 2 din 3 tineri (79%), iar accesul la un loc de muncă de calitate reprezintă o problemă, pentru același eșantion. Totodată, majoritatea tinerilor consideră că sistemul educațional nu îi ajută să dobândească competențele cerute de angajatori sau să fie capabili să dezvolte o afacere.
Salariul, echilibrul dintre viața personală și cea profesională și relația bună cu managerul sunt criteriile care contează cel mai mult pentru români când vine vorba de alegerea unui loc de muncă.
Economia SUA a înregistrat 40 de luni consecutive în care a adăugat minim 100.000 noi locuri de muncă în fiecare lună. Este cea mai lungă perioadă din istoria Statelor Unite.
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată sau nedeterminată, informează Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București (AMOFM).
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63%, anul trecut, în scădere față de anul anterior cu 0,1 puncte procentuale, peste 50% dintre persoanele ocupate lucrând în sectorul de servicii, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Numărul locurilor de muncă create de angajatorii americani în luna martie a fost unul peste așteptări, ceea ce sugerează că economia SUA a încheiat în forță primul trimestru și ar putea amâna momentul în care Rezerva Federală va începe să reducă dobânzile, transmite Reuters.
Lista concedierilor din rândul angajaților cu guler alb (manageri de corporații) crește zilnic și include reduceri de locuri de muncă la companii cu afaceri globale precum Google, Duolingo și UPS, arată o analiză The Wall Street Journal. Cauza e utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale generative, care crește productivitatea acestor corporații.
Așteptările salariale prea mari, angajările „pe pile” sau lipsa de încredere în veridicitatea anunțurilor de angajare sunt cele mai mari frici ale românilor atunci când vor să-și schimbe jobul.
Numărul cetățenilor ucraineni angajați în România a ajuns la 7.927, din care 6.742 cu contracte de muncă semnate după atacarea Ucrainei de către Rusia, potrivit datelor Ministerului Muncii, consultate de Profit.ro. Alte aproape 2.900 de persoane sunt înregistrate la ANOFM ca solicitanți de locuri de muncă. Datele autorităților indică peste 110.000 de cetățeni ucraineni în România, dar nu este clar câți dintre aceștia pot lucra, având în vedere că, în multe cazuri, sunt femei cu copii sau persoane în vârstă. 377 de firme au declarate în prezent locuri de muncă vacante disponibile și pentru cetățeni ucraineni, numărul acestor posturi fiind de 4.618.
Șase din zece angajați (58%) români nu își cunosc responsabilitățile la locul de muncă, iar peste două treimi (67%) sunt rar evaluați de către angajator, uneori chiar deloc, arată rezultatele unui studiu de specialitate, prezentat recent într-un eveniment dedicat antreprenorilor.
Multe persoane dintre cele care se prezintă la un interviu pentru un loc de muncă mărturisesc acum, într-un sondaj, că nu sunt în totalitate sincere la răspunsuri, iar altele spun că nu și-ar dori ca viitorul angajator să știe că ar accepta jobul doar pentru bani, iar alți 25% nu vor ca acesta să afle de problemele din viața personală, care ar putea avea un impact asupra muncii lor.
În ultima perioadă, politicienii au discutat tot mai intens posibilitatea introducerii certificatului verde la locul de muncă, în diverse variante, inclusiv cu perioade de tranziție, care să permită într-un anumit termen vaccinarea celor încă neimunizați
Pe fondul parteneriatului dintre Nuclearelectrica și NuScale, în vederea construcției unui reactor modular de mici dimensiuni (SMR), guvernanții cred că România are potențialul să dezvolte un lanț intern de producție și să devină un hub regional pentru producția și asamblarea componentelor acestui tip de reactoare, indică un document oficial consultat de Profit.ro. Totodată, România ar putea deveni o bază pentru pregătirea operatorilor acestui nou tip de tehnologie în alte state, având în vedere că Nuclearelctrica și NuScale vor dezvolta primul simulator pentru camera de comandă unui reactor modular, în scopul pregătirii noilor generații de ingineri. Sursa citată menționează că ”fiecare centrală NuScale (6 module), 462 MWe” va genera 193 de locuri de muncă permanente și alte câteva mii în construcție și industria aferentă.
Liderii coaliției au convenit să elimine din proiectul legii Certificatului Electronic Covid condiționarea accesului la job de acest certificat.
Numărul de joburi disponibile în primele 10 luni ale acestui an a depășit totalul locurilor de muncă scoase la bătaie pe întreg parcursul anului trecut. Au fost deschise peste 309.000 de joburi noi, cu aproximativ 10.000 mai multe decât cele disponibile pe întreg parcursul lui 2020. Totodată, se înregistrează o creștere de aproape 16% a numărului de joburi noi în perioada ianuarie-octombrie 2021 versus aceeași perioadă din 2020. Doar în luna octombrie 2021 au fost scoase la bătaie peste 37.000 de joburi noi.
Ministerul Educației a trimis o informare către inspectoratele școlare și directorii școlilor prin care li se solicită învățătorilor și diriginților să nu mai ceară reprezentanților legali ai elevilor informații despre locul de muncă, ocupația sau profesia lor.
Două treimi dintre muncitorii români sunt dispuși să se recalifice, ca urmare a pandemiei, iar cel mai mare interes pentru dezvoltarea de noi competențe a fost observat în rândul celor ce se află la începutul și la mijlocul carierei.
Locurile de muncă din România sunt printre cele mai periculoase din Uniunea Europeană, în condițiile în care, în anul 2018, aici a fost înregistrată o rată standardizată de incidență de 5,27 accidente mortale la 100.000 de lucrători, aproape dublu față de media din UE care a fost de 2,87 accidente mortale la 100.000 de lucrători, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
În plină pandemie, tinerilor le este tot mai greu să își găsească un loc de muncă. Transformările semnificative prin care trece economia, scăderea cererii în piața HR și lipsa unei perspective afectează puternic generația abia ieșită de pe băncile școlii. Potrivit unui barometru realizat de Frames, la comanda Best Smart Consulting, 8 din 10 tineri spun că absolvirea școlii nu este de ajuns ca să își găsească un loc de muncă.
Persoanele ocupate din Uniunea Europeană au făcut, în medie, 25 de minute de acasă și până la locul de muncă în anul 2019, românii fiind aproape de media din UE, cu o durată medie a navetei de 27 de minute, arată datele publicate miercuri de Eurostat.
Cetățenii străini cărora le-au încetat contractele de muncă au posibilitatea de a rămâne pe teritoriul României pentru a găsi un nou angajator, a informat, vineri, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).
Posibilitatea de a lucra de acasă este cel mai căutat beneficiu de către angajați, în contextul în care aceștia se simt stresați de timpul alocat până la locul de muncă, spune Mihaela Feodorof, fost director HR la BRD și fondatoarea grupului de consultanță Yourway.
Interesul românilor pentru un nou loc de muncă e în creștere. În luna august, companiile au înregistrat cu 11% mai multe aplicări la joburi comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Începând cu 1 ianuarie 2020, absolvenții din învățământul de stat, particular sau confesional care se angajează pentru prima dată în baza unui contract individual de muncă vor fi scutiți de impozit timp de 2 ani, în timp ce angajatorii nu vor mai plăti cheltuielile cu salariile acestora pe aceeași perioadă, prevede un proiect avansat în dezbatere parlamentară de liberali, după ce liderul PNL a declarat recent că nu este de acord ca specialiștii IT să fie scutiți de impozit pe venit.