Banca Națională a României merge pe o creștere graduală a dobânzilor, “antidotul” împotriva inflației, spune Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație. Popa remarcă decelerarea economiei din ultimele trimestre și revenirea creșterii economice la 3-4% în acest an, în zona de potențial. Presiunile inflaționiste vor rămâne însă puternice pe termen scurt și o reducere a taxării în energie, care să se vadă în facturi, ar fi o idee foarte bună.
Banca Națională a României a majorat dobânda cheie la începutul acestei săptămâni, dar sub așteptările pieței, astfel că rămâne cu cea mai redusă rată din rândul țărilor comparabile din regiune. Economistul șef al ING Bank avertizează că un eventual eșec de a ține sub control așteptările privind inflația va duce la ratarea țintei și anul următor, adică pentru al treilea la rând.
Banca Națională a României a rămas cu cea mai mică dobândă cheie din regiune, după ce Banca centrală a Poloniei a majorat în pas alert rata cheie, pe fondul unei inflații în creștere. România se confruntă, de asemenea, cu o inflație ridicată, dar în ultima jumătate de an a avut cea mai pasivă bancă centrală din regiune.
Unii membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României au susținut creșterea ratei cheie cu 0,5 puncte procentuale, așa cum așteptau analiștii, la cea mai recentă ședință de politică monetară, având în vedere inflația ridicată, ce va depăși 8% în prima parte a anului viitor. În schimb, a fost luată decizia, cu majoritate de voturi, ca dobânda de referință să fie crescută cu doar 0,25 de puncte și să fie extins coridorul simetric din jurul ratei cheie. Este o situație rară aceasta în care întreaga conducere nu cade de acord înaintea votului.
Rata inflației a ajuns la aproape 8% în octombrie, o nouă surpriză negativă. România a ajuns să aibă rata reală cel mai adânc în teritoriu negativ din regiune, după o mișcare de doar 0,25 puncte procentuale a dobânzii cheie de către banca centrală în această săptămână. Principalul mijloc de intervenție devine, însă, rata Lombard, pe fondul unui deficit de lichiditate în sistemul bancar.
Consiliul de administrație al BNR a hotărât azi să mențină rata dobânzii de politică monetară la 2,5% pe an, la 1,5% pe an a dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,5% pe an a celei aferente facilității de creditare (Lombard), păstrând la aceleași niveluri și ratelor rezervelor minime obligatorii ale băncilor.
Un tribunal francez l-a condamnat, vineri, pe fostul director general al grupului francez de telefonie Orange, Didier Lombard, la o pedeapsă de un an de închisoare, după ce l-a găsit vinovat de "hărțuire morală" într-un dosar care are legătură cu valul de sinucideri de la France Télécom, transmite Reuters.
La zece ani după valul de sinucideri de la France Télécom, care în 2013 și-a schimbat numele în Orange, compania și o parte din foștii manageri, printre care și fostul director general Didier Lombard, vor fi judecați începând de luni pentru ''hărțuire morală'', un proces care se anunță a fi o premieră în Franța, transmite AFP.
Sistemul bancar a trecut pe deficit de lichiditate în februarie, lucru ce s-a văzut în creșterea dobânzilor din piața monetară. BNR n-a ținut nicio operațiune de injecție de lichiditate luna trecută, în contextul presiunilor pe cursul de schimb, astfel că băncile au fost nevoite să împrumute în medie 2,6 miliarde de lei zilnic prin facilitatea Lombard, la o dobândă mai mare, cea mai mare sumă după ianuarie 2013, conform datelor analizate de Profit.ro.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât astăzi menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, nemodificat din aprilie 2015, dar și îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,00 puncte procentuale de la +/- 1,25.
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât, în ședința din 3 octombrie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an.