Trei regiuni din România, respectiv Nord-Est, Sud-Vest Oltenia și Sud-Muntenia, aveau în 2016 un PIB pe cap de locuitor, măsurat în funcție de puterea standard de cumpărare, de sub 50% din media europeană, fiind printre cele mai scăzute din UE, potrivit datelor publicate miercuri de biroul european de statistică, Eurostat.
Beneficiile faptului că trăiesc în economia cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană ar putea fi trecătoare pentru români, potrivit unei analize Bloomberg.
Datele biroului european de statistică, Eurostat, publicate marți arată că România a înregistrat cea mai rapidă apropiere de statele dezvoltate din vestul Europei dintre toate statele membre după intrarea în blocul comunitar, ajungând în 2016 la 59% din media UE după produsul intern brut (PIB) pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare, indicatorul-cheie după care se măsoară nivelul real de dezvoltare al națiunilor.
Comisia Europeană a îmbunătățit prognoza de creștere pentru România în 2017, de la 3,9% la 4,4%, dar avansul anticipat de executivul european este sub cel estimat de Guvern, de 5,2%.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a îmbunătățit, joi, prognozele de creștere economică pentru România, de la 4% la 4,8%.
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează că economia României va crește cu 5% în acest an, peste avansul preconizat anterior, de 4,2%. În 2017, creșterea economiei ar urma să încetinească la 3,8%, potrivit ediției din octombrie a raportului World Economic Outlook.
Economia românească a crescut, în trimestrul al doilea din acest an, cu 6% față de aceeași perioadă din 2015, iar față de trimestrul anterior cu 1,5%, păstrând ritmul din primul trimestru, astfel că a ajuns la un avans pe primele șase luni de 5,2%, arată primele estimări publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), potrivit News.ro.
România are un necesar brut de finanțare de 9,4% din PIB pentru acest an, echivalentul a peste 70,64 miliarde de lei, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional, care apreciază că statul român are nevoie de circa 48,85 miliarde de lei pentru plata datoriilor scadente și alte peste 21 miliarde de lei pentru acoperirea deficitului.
Cheltuielile guvernamentale au reprezentat în 2014 aproape jumătate (48,2%) din Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, în rândul statelor membre ponderea cheltuielilor guvernamentale în PIB situându-se între 58,1% în Finlanda și mai puțin de 35% în Lituania și România, arată datele publicate marți de Oficiul european de statistică (Eurostat).
Cinci regiuni din România se numără printre cele mai sărăce din Uniunea Europeană (UE), cu un PIB pe cap de locuitor măsurat după standardele puterii de cumpărare sub 50% din media Uniunii, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat.
Analiștii Coface, companie specializată în recuperarea de creanțe și asigurări de credit comercial, estimează că România va înregistra un avans al economiei de 4,2%, în condițiile în care aportul agriculturii ar fi zero, în creștere de la 3,9% cât apreciază că a avut în 2015.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în urcare prognozele privind creșterea economică a României în 2015 și 2016, anticipând un avans de 3,5% anul acesta și de 3,7% anul viitor, susținut de accelerarea investițiilor publice și private și de creșterea consumului, potrivit raportului de toamnă referitor la perspectivele economice ale țărilor în care operează instituția financiară.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în urcare puternică estimările privind creșterea economică a României pentru 2015 și 2016, anticipând un avans al Produsului Intern Brut de 3,4% în acest an și de 3,9% în 2016.
Adâncimea scăzută a piețelor financiare românești ar amortiza o posibilă escaladare a temerilor investitorilor, potrivit analiștilor băncii