Beneficiarii nu vor face parte din contingentul aferent cotei obligatorii de 2.475 de refugiați decisă pentru România în septembrie de către Consiliul JAI, ci vor fi recrutați la fața locului de către autoritățile de la București dintre refugiații de război din Orientul Mijlociu care au primit azil în Turcia, Iordania și Liban.
Refugiații care nu pot fi cazați în spațiile Inspectoratului General pentru Imigrări, din cauza aglomerației, vor primi din partea statului român aproximativ 500 de lei lunar, timp de un an, pentru a-și închiria un spațiu de locuit.
Guvernul a avut, vineri, o primă întâlnire cu organizațiile neguvernamentale, pentru a stabili cu acestea un plan de colaborare comun vizând integrarea refugiaților din Orientul Mijlociu pe care îi va primi România. Premierul Victor Ponta a arătat că instituțiile nu s-au mai confruntat cu o astfel de situație și că, la început, va fi o experiență dificilă, susținând că, din acest motiv, ONG-urile de profil sunt mai pregătite decât autoritățile.
Costurile totale pentru un refugiat estimate de miliardarul american sunt estimate 15.000 de euro în primii doi ani. Zecile de miliarde de euro ar urma să fie acoperite prin emisiuni de obligațiuni în piețele internaționale.
Numărul actual al migranților care intră zilnic în Europa – circa 8.000 de persoane - nu urmează să scadă, ci ar putea fi doar vârful aisbergului, a arătat coordonatorul regional al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), citat de agenția Reuters.
“Noi v-am primit pe voi, voi de ce nu vreți să-i primiți pe ei?”, este mesajul cu care cancelariile occidentale au șantajat oficialii est-europeni să accepte cotele de refugiați alocate de planificatorii centrali de la Bruxelles. Și asta chiar în pofida dorinței refugiaților, care nu vor să aibă coșmaruri pe malul Dâmboviței, ci să-și urmeze “visul american” sau măcar să testeze validitatea idealismul german.
Liderii Uniunii Europene au discutat asupra posibilității de a permite statelor zonei euro să aibă deficite mai mari pentru a face față costurilor crizei migrației, au declarat joi oficiali ai UE, însă nu au reușit să ajungă la o poziție comună, relatează Reuters.
Decizia Consiliului miniștrilor de Interne din statele comunitare (JAI) de stabilire a cotelor obligatorii de refugiați stabilite pentru fiecare membru UE, față de care România s-a opus, nu va fi discutată la Consiliul UE, neavând nevoie de o revotare sau validare, astfel că aceasta este ”bun luată”, a anunțat președintele Klaus Iohannis. Refugiații vor veni însă în România eșalonat într-un interval de 1-2 ani, iar autoritățile de la București vor primi câte 6.000 euro pentru fiecare astfel de persoană.
Consiliul JAI al miniștrilor Afacerilor Interne a prezentat oficial planul prin care, într-o primă etapă, 66.000 de refugiați aflați în Italia și Grecia vor fi distribuiți obligatoriu către statele membre, României revenindu-i un număr de 2475 persoane, dintre care 585 din Italia și 1890 din Grecia.
De la începutul anului au fost înregistrate aproximativ 700.000 de cereri de azil, numărul acestora urmând să ajungă la 1 milion până la finalul lui 2015.
În total, dacă presupunem că 1.785 de refugiați pot fi cazați în centrele speciale, iar pentru restul trebuie suportate cheltuielile cu cazarea, în cazul în care CE își va impune punctul de vedere, privind cota de 6.350 de refugiați, costurile ar fi de aproximativ 90 milioane de lei. Dintre acestea, 8,9 milioane de lei sunt costurile cu hrana și îmbrăcămintea celor 1.785 de refugiați în centre specializate, 49,5 milioane lei cele de cazare plus hrană/îmbrăcăminte pentru refugiații suplimentari, iar 30,5 milioane de lei cheltuieli cu asistență socială.
Guvernul a aprobat angajarea a 6.485 de persoane la Ministerul de Interne pentru a face față crizei refugiaților, proiect despre care Profit.ro a relatat în premieră. Pentru a intra în vigoare, Hotărârea de Guvern trebuie aprobată și de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
- Ia zi, băi Liviule, că tu mai umbli prin lume, tu mai auzi. Ce zice, mă, lumea, de mine? De unde are, mă, Mormoloc ăsta de toate, că el n-are servici, nevastă-sa n-are servici, dar fetele lui e îmbrăcate după reviste.
Premierul Ponta scrie pe Facebook că nu dorește să răspundă provocărilor venite din partea unor reprezentanți guvernamentali unguri, dar îi califică pe aceștia drept "o rușine pentru cultura și valorile Uniunii Europene". Ponta își bazează afirmația pe "atitudinile antisemite" și "tratamentul" acordat minorităților și refugiaților.
Ministerul Administrației și Internelor cere Guvernului suplimentarea numărului de angajați cu 6.485, pentru a face față valului de refugiați din Africa și Asia Mică, dar și pentru a putea aplica noul cod penal. În proiectul hotărârii de guvern nu se precizează, însă, câte posturi sunt cerute doar pentru a face față crizei refugiaților, invocându-se caracterul secret al organigramei MAI.
Autoritățile de la Atena ar urma să depună în următoarele zile o cerere pentru suma de 21 milioane de euro, CE urmând să aprobe aproximativ jumătate din această sumă, au declarat surse apropiate situației pentru publicația grecească.
România a primit 744 de cereri de azil în primele șase luni, cu 12% mai multe față de anul trecut, cele mai multe solicitări provenind de la cetățeni din Siria, Afganistan și Irak. În ultimii doi ani, numărul cererilor de azil a cunoscut un curs ascendent, în 2014 acestea crescând cu 8% față de de 2013.
Gabriel Oprea, în calitate de premier interimar, a aprobat la începutul lunii iulie, în perioada în care premierul Ponta s-a aflat în Turcia pentru o operație la genunchi, cota de 1.785 de refugiați pe care ar îi poate primi România. Cota respectivă a fost transmisă la Bruxelles din iulie și a fost anunțată luni de președintele Iohannis, în timp ce premierul Ponta vorbea în aceeași zi doar de 1.500 de locuri pentru refugiați.
România a comunicat Comisiei Europene la începutul lunii iulie că poate găzdui 1.785 de refugiați, a anunțat luni președintele Klaus Iohannis, care a precizat că s-a opus introducerii cotelor obligatorii de către Bruxelles.
Miliardarul egiptean Naguib Sawiris a declarat că va trimite astăzi scrisori formale adresate premierului grec și celui italian, în care își va exprima intenția de a cumpăra o insulă pentru migranții sirieni
Premierul Victor Ponta a precizat, luni, că în prezent România nu are pregătite pe termen scurt mai mult de 1.500 de locuri pentru primirea a eventualilor refugiați din Orientul Mijlociu. Mai mult, aproximativ 200 din aceste locuri sunt deja ocupate.
După căderea zidului Berlinului din 1989, părea că frontierele îngrădite și barierele au devenit parte din trecut pentru statele din Europa, iar locuitorii continentului au început să spere într-o eră a integrării și a acceptării. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Miniștrii de Interne din Uniunea Europeană se vor întâlni la Bruxelles pe 14 septembrie pentru o ședință extraordinară pe tema imigrației, în contextul în care mai multe state din estul continentului își închid granițele în fața numărului tot mai mare de refugiați care își părăsesc țările de origine din cauza conflictelor armate și a sărăciei.