Rezultatele 1 - 19 din 19 pentru "revolutie"

Gelu Voican Voiculescu, care a deținut funcția de viceprim-ministru în Guvernul provizoriu Petre Roman și trimis în judecată pentru infracțiuni contra umanității, a fost lovit de protestatari cu o cârjă sâmbătă la Troița de la Universitate, unde a venit să depună coroane de flori. Acesta a fost scos din mulțime de jandarmi, în timp ce îi curgea sânge de la cap.

Parlamentul European adoptă joi, o rezoluție despre Revoluția din România, pentru a marca împlinirea a 30 de ani de la evenimentele care au dus la moartea a 1.142 persoane și rănirea a peste trei mii. În draftul documentului, eurodeputații aduc un omagiu victimelor și recunosc că sacrificiul protestatarilor pașnici din decembrie 1989 a deschis calea tranziției României către democrație.

Premierul Ungariei, Viktor Orban s-a află sâmbătă seara la Timișoara, unde a participat la Gala ”Libertate ‘89”, o serie de evenimente dedicate Revoluției Române, organizate de Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania, transmite News.ro. În discursul său, Orban a vorbit despre o Europă Centrală nouă, dar și despre scânteia Revoluției din România care a fost aprinsă la Timișoara, în fața Bisericii Reformate. ”În secolul XIX Timișoara a fost unul dintre motoarele de dezvoltare ale Ungariei. Un alt moment de importanță mondială l-a trăit Timișoara în 1989”, a spus Orban la începutul discursului, adăugând că în 1989 ”s-a demonstrat că românii și maghiarii sunt în stare să facă front comun”.

Fără investiții semnificative în tehnologie, România va rata a patra revoluție industrială, Industry 4.0, iar economia românească va pierde semnificativ la capitolul competitivitate, arată rezultatele unui sondaj în rândul investitorilor, realizat de Frames la comanda Academia Industrială și transmis marți.

Fostul președinte Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil (Cico) Dumitrescu au fost inculpați în Dosarul Revoluției, au anunțat, vineri, reprezentanții Parchetului General. Cei patru sunt acuzați de crime împotriva umanității, procurorii precizând că, după înlăturarea lui Nicolae Ceușescu, s-a creat în mod intenționat o ”psihoză teroristă” care a dus decesul a peste 800 de persoane și rănirea a peste 2.100. După 22 decembrie s-au tras peste 12,6 milioane de cartușe.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România la plata a 345.000 de euro ca despăgubiri unor victime și urmași ai victimelor Revoluției din 1989, din cauza întârzierii anchetei în aceste cazuri.

Procurorii au dispus citarea a 5.834 de persoane vătămate/părți civile sau succesori ai acestora în "Dosarul Revoluției", dintre acestea fiind audiate până acum aproximativ 4.500, iar în perioada următoare se va dispune citarea a încă 1.050 de persoane vătămate, anunță Parchetul General. Instituția precizează că SRI a pus la dispoziția Parchetului un volum considerabil de documente relevante pentru clarificarea unor aspecte referitoare la evenimentele din decembrie 1989, care au fost studiate de procurorii militari timp de două luni.

Inspecția Muncii nu a identificat decât 56 de angajatori la care, prin transferul contributiilor de la angajator la angajat, au rezultat, în luna ianuarie 2018, salarii nete sub nivelul salariului net din decembrie 2017. Datele BNS arată, însă, că aproximativ 1,2 milioane de angajați au salariile diminuate și alți 608.781 sunt expuși riscului de diminuare. Tot Inspecția Muncii afirmă că 95% din peste 10.000 de angajatori privați și de stat au inițiat o negociere colectivă. Sindicatele susțin însă că doar aproximativ 50% dintre angajatori au schimbat contracte, iar 24% nu au făcut nicio modificare.

Doar aproximativ 50% dintre angajatorii din mediul economic din Romania au operat modificări ale contractelor individuale de muncă în vederea compensării transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, iar 24% din angajatorii activi nu au făcut nicio modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract, arată datele furnizate de Blocul Național Sindical (BNS). Confederația sindicală mai spune că, la patru luni de la aplicarea acestei măsuri, aproximativ 1,2 milioane de angajați au salariile diminuate și alți 608.781 sunt expuși riscului de diminuare.

Procurorii militari încep audierea persoanelor vătămate, părților civile ori a succesorilor acestora, în Dosarul Revoluției, numărul celor care urmează să fie audiați fiind estimat la 6000.

Parchetul General a dispus extinderea urmăririi penale împotriva fostului premier Petre Roman în dosarul „Revoluției” pentru infracțiuni contra umanității. Procurorii spun că fostul premier a acceptat și oficializat decizii militare, unele cu caracter diversionist. Petre Roman a fost prezent joi dimineață la Parchetul General, în legătură cu acest dosar.

Procurorii au decis, în dosarul "Revoluției, extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru infracțiuni contra umanității în cazul fostului președinte Ion Iliescu, pentru care nu este necesară îndeplinirea unei condiții prealabile de autorizare. Consiliul Militar Superior), anunță Ministerul Public. Procurorii spun că Ion Iliescu a acceptat și oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist și că, prin exercitarea autorității depline, ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acționat în acest sens. De asemenea, în acest dosar s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru generalul în rezervă Iosif Rus și amiralul în rezervă Emil (Cico) Dumitrescu.

Circa 20% dintre participanții la un sondaj online afirmă că au primit un salariu mai mic după transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, deoarece salariul brut fie nu le-a fost majorat, fie majorarea a fost insuficientă, iar alți aproape 25% au primit bonusuri.

Peste 93% dintre respondenții unui sondaj realizat în rândul IMM-urilor spun că, per ansamblu, reformele privind creșterea salariului minim, trecerea contribuțiilor la salariat și creșterea contribuțiilor pentru salariații cu timp parțial au generat efecte negative și măsurile au creat dificultăți firmelor lor.

Tehnologia din industria financiară – fintech – produce o revoluție incontestabilă și vine cu provocări reale, dar și cu mari oportunități pentru cei care o îmbrățișează. Proliferarea noilor tehnologii - atât în domeniul hardware, cât și în dezvoltarea experienței clienților - schimbă pentru totdeauna modul în care sunt furnizate serviciile financiare.

Când în sfârșit credeam că le-am văzut pe toate în cursul anului 2017 în materie de ”Revoluție Fiscală” și că ne-am putea bucura de o bine meritată pauză în așteptarea provocărilor pe care eram și suntem siguri că anul ce vine ni le rezervă, am realizat totuși încă o dată că și în acest domeniu este pe deplin adevărată zicala din fotbal că meciul se joacă până când fluieră arbitrul finalul de meci și trebuie să rămâi concentrat pe balon, pentru că altfel, până în ultimul moment, surprize pot încă să apară.

Chiar în ziua în care fostul președinte al Estoniei, cel care a transformat țara sa într-un lider al tehnologiei, spunea la București că românii trebuie să-și preseze guvernul dacă vor să aibă o „țară digitală” în care serviciile să fie furnizate online, iar birocrația să fie eliminată, companiile de IT erau “lovite” de o nouă măsură fiscală. Ordonanța de modificare a Codului Fiscal confiscă, practic, o parte din veniturile angajaților din cercetare și dezvoltare și IT, specialiști care vor fi penalizați cu reducerea salariului net. În aceste condiții, reîntregirea salariilor nete ale acestor persoane va depinde de puterea economică și de voința angajatorilor, după transferul contribuțiilor la nivelul costului total actual.

În urmă cu 27 de ani, românii ieșeau și în București pe stradă și dărâmau un regim comunist care, pe lângă multe alte nedreptăți, le direcționa forțat trasee profesionale și îi obliga, nu de puține ori, să aleagă doar dintre anumite meserii disponibile, blocând exprimarea și inițiativa individuală.

Procurorii militari din cadrul Parchetului General au clasat Dosarul Revoluției, pe motiv că nimeni nu a mai asigurat conducerea țării, după fuga lui Nicolae Ceaușescu, astfel că, în logica procurorilor, nu avea cine să dea ordine ilegale, pentru care să poată fi tras, acum, la răspundere.