BNS: Aproximativ 1,2 milioane de angajați cu salariile diminuate și alți 608.781 expuși riscului de diminuare, ca urmare a "revoluției fiscale"

BNS: Aproximativ 1,2 milioane de angajați cu salariile diminuate și alți 608.781 expuși riscului de diminuare, ca urmare a "revoluției fiscale"
scris marţi, 09:46

Doar aproximativ 50% dintre angajatorii din mediul economic din Romania au operat modificări ale contractelor individuale de muncă în vederea compensării transferului contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, iar 24% din angajatorii activi nu au făcut nicio modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract, arată datele furnizate de Blocul Național Sindical (BNS). Confederația sindicală mai spune că, la patru luni de la aplicarea acestei măsuri, aproximativ 1,2 milioane de angajați au salariile diminuate și alți 608.781 sunt expuși riscului de diminuare.

Conform datelor BNS, la 31 martie erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet, iar ca efect al adoptării OUG 79/2017, de la 1 ianuarie 2018 România este singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuțiile la asigurările sociale pentru sistemul de pensii și cel de asigurări sociale sunt plătite integral de angajați, scrie News.ro.

La patru luni de la punerea în aplicare a Ordonanței de Urgență, aproximativ 1,2 milioane de angajați au salariile diminuate și alți 608.781 sunt expuși riscului de diminuare.

Astfel, 1.135.418 de salariați au înregistrat, în martie 2018 față de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care: 169.440 de salariați au suportat integral transferul sarcinii contributiilor, 965.978 de salariați au suportat parțial transferul sarcinii contribuțiilor, în timp ce 608.781 de salariati au primit compensarea transferului sub formă de bonusuri,  iarcontractele lor de muncă au rămas însă neschimbate în ceea ce privește salariul de bază brut, ca urmare angajatorul poate decide oricând unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare.

Salariații din mediul economic au fost cei mai afectați de această măsură, în cazul lor mecanismele create de Guvern dovedindu-se complet ineficiente.

Tesla a majorat prețurile automobilelor Model X și S comercializate în China cu peste 20.000 de dolari, din cauza tarifelor vamale CITEȘTE ȘI Tesla a majorat prețurile automobilelor Model X și S comercializate în China cu peste 20.000 de dolari, din cauza tarifelor vamale

Astfel, la 31 martie, doar aproximativ 50% din angajatorii din mediul economic din Romania au operat modificări ale contractelor individuale de muncă în vederea compensării transferului sarcinii contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, iar 24% din angajatorii activi nu au operat nicio modificare a contractelor individuale de muncă, nici măcar pentru un singur contract.

Ca urmare, cu excepția contractelor individuale de muncă modificate ca efect direct al creșterii salariului minim, doar 26% din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal au fost modificate astfel încât valoarea salariului net să rămână neschimbat. Datele se referă doar la angajatorii din mediul economic, cei care înregistrează contractele de muncă în Revisal, precizează BNS.

Pentru mediul economic, conform datelor furnizate de Inspecția Muncii, rezultatul "revoluției fiscale"înseamnă 1.744.199 de contracte de muncă cu salarii nete contractuale diminuate: 44% din contractele individuale de muncă (cu timp complet sau timp parțial) au suferit modificări ale salariului ca urmare a modificării salariului minim, 26% din contractele de muncă au înregistrat creșteri de cel puțin 20%, în intervalul 01.01 – 31.03.2018. Acestea sunt contracte al căror salariu net a fost cel puțin menținut la valoarea din luna decembrie 2017, 17% din contractele de muncă înregistrate în Revisal au rămas nemodificate în perioada vizată – 01.01.2018 – 31.03.2018, iar 13 % din contracte au înregistrat modificări salariale, însă acestea au fost mai mici decât 20%, ca urmare venitul net în cazul acestor contracte a fost diminuat.

"Cum a înțeles Guvernul să protejeze salariul net al angajaților din mediul economic? Unul din instrumentele utilizate a avut un efect marginal, de altfel a fost un instrument apărut peste noapte într-o ordonanță (OUG 82/2017) care modifica un pachet de legi, pregătit doar pentru a disipa responsabilitatea pentru efectul de reducere a veniturilor nete ca urmare a implementării OUG 79/2017. Așa cum am avertizat la momentul apariției, modul de reglementare a fost total nerealist. Perioada de negociere a fost în acest caz doar o lună, insuficient pentru procedura ce trebuia urmată, de la stabilirea părților îndreptățite să negocieze și până la înregistrarea contractului colectiv de muncă la ITM", spun reprezentanții BNS.

Conform acestora 878 de contracte colective de muncă și 1.790 de acte adiționale au fost încheiate în aplicarea OUG 82/2017, în intervalul 20.11 – 20.12.2017 – 0,4% din angajatorii înregistrați în Revisal la 31.12.2017.

"Mecanismul a fost unul complet formal, o dovedește și Raportul de control al ITM din perioada ianuarie – martie 2018. Respectarea prevederilor OUG 82/2017 nu s-a regăsit în tematicile de control ale ITM. Protecția asigurată de Guvern prin acest instrument putem spune că a fost inexistentă. Cel de-al doilea instrument utilizat a fost salariul minim. Salariații care la 31.12.2017 aveau salarii de încadrare la nivelul salariului minim de 1450 lei au beneficiat de protecție, efectul însă este unul ce pervertește toate ierarhiile salariale din mediul economic datorită modului de aplicare. Dacă la 31.12.2017 erau înregistrate 1.825.423 de contracte de muncă cu timp complet, cu salariul de încadrare egal cu salariul minim (34,9% din total contracte de muncă cu timp complet), la 31.03.2018 erau înregistrate 2.196.895 de contracte de muncă cu timp complet cu salariul de încadrare egal cu salariul minim, adică 41,13% din totalul contractelor de muncă cu timp complet. Mediul economic se confruntă cu o aplatizare excesivă a salariilor, ceea ce arată un dezechilibru grav în structura salarială", mai spun sindicaliștii.

La 31 martie salariul de bază median din contractele de muncă era de 2.000 lei, practic jumătate din contractele individuale de muncă înregistrate în Revisal având salariile de bază în intervalul 1.900 – 2.000 lei. Dacă în decembrie 2018 raportul între salariul minim și salariul de bază median din contractele individuale de muncă era de 80%, în martie 2018 acest raport a ajuns la 95%.

"În mod paradoxal, acest model de ierarhie salarială este unul specific țărilor nordice, numai că salariile lor sunt cu mult mai mari decât cele din România (ex. în Danemarca salariul mediu brut a fost în 2017 – 5.179 euro, în timp ce în România în același an salariul mediu brut a fost de 713 euro). Dacă avem în vedere definiția europeană a veniturilor mici – 2/3 din salariul median, raportat strict la valoarea salariilor din contractele de muncă cu timp complet, înseamnă că de la 01.01.2018 România a rezolvat problema salariilor mici, niciun salariat din mediul economic nu va mai fi încadrat în categoria celor cu venituri mici (2/3 * 2000 = 1333 ori salariul minim este 1900 lei)", mai arată liderii BNS

Ministerul Finanțelor: Declarația Unică trebuie depusă până în 16 iulie CITEȘTE ȘI Ministerul Finanțelor: Declarația Unică trebuie depusă până în 16 iulie

La nivel national, rezultatul "revoluției fiscale", conform datelor furnizate de ANAF, a însemnat: 1.135.148 de contracte de muncă cu salarii nete efectiv diminuate, 41% din salariați au beneficiat de modificări ale salariului ca urmare a modificarii salariului minim, iar 41% din salariați au beneficiat de creșteri de cel puțin 20%, în intervalul 01.01 – 31.03.2018. Pentru aceștia, salariul net a fost cel puțin menținut la valoarea din luna decembrie 2017. De asemenea, 2,7% din salariați nu au beneficiat de nicio modificare a salariului brut în perioada 1 ianuarie - 31 martie, în timp ce 15,3% din salariați au beneficiat de unele modificări salariale, însă acestea au fost mai mici de 20%, iar ca urmare venitul net în cazul acestor contracte a fost diminuat.

Sindicaliștii mai spun că înainte de aplicarea OUG 79/2017, în luna noiembrie 2017, salariul mediu brut era deja cu 10,3% mai mare comparativ cu luna februarie 2017. Ca urmare, la nivel național se poate spune că salariul mediu a crescut, ca efect al OUG 79/2017 , cu cel mult 20,3%.

"Aproape jumătate din salariații din România sunt plătiți la salariul minim sau desfășoară activitate în sectorul bugetar, creșterile în cazul lor au fost față de decembrie de aprox 31% (în cazul salariaților aflați la nivelul salariului minim) și minim 25% în cazul sectorului bugetar. Ca urmare, pentru restul salariaților ajustarea salarială a fost în medie în jur de 10%", arată BNS.

Datele furnizate de confederația sindicală mai relevă că sistemul de asigurări de sănătate acoperea la sfârșitul anului 2016 un număr de 17.130.940 de persoane asigurate, însă doar aproximativ 11,4 milioane de persoane plătesc contribuții la asigurările sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (cu excepția angajaților), contribuția la fondul de sănătate este extrem de scăzută. Prin urmare, aproximativ 5,5 milioane de angajați asigură finanțare pentru mai mult de 80% din sistemul de asigurări de sănătate.  La 31.05.2018 fondul unic de asigurari de sănătate înregistra deja un deficit de aprox 5% raportat la total venituri ale fondului.

Potrivit BNS, și în acest an bugetul de stat a subvenționat bugetul asigurărilor sociale cu 2.373,8 milioane lei, din care 700,66 milioane lei subventii pentru asigurarea pensiei sociale. "Bugetul asigurărilor sociale nu este echilibrat nici după transferul sarcinii contribuțiilor sociale, fondul unic de asigurări de sănătate înregistrează la 5 luni un deficit mai mare decât întreg anul 2017. Ceea ce bugetul de stat încasa ca impozit pe venit și transfera ca subvenție este acum încasat direct sub formă de contribuții, bugetul de stat suportând însă o pierdere substanțială a veniturilor din impozit pe venit. Măsurile legislative adoptate prin OUG nr. 79/1017 ignoră istoricul reglementării cotizațiilor profesionale în România, precum și a fundamentelor pe care acestea s-au sprijinit, și totodată, contravine legii fundamentale, precum și tratatelor internaționale privind drepturile omului, ratificate de România", mai spun liderii sindicali.

Ei avertizează că aplatizarea veniturilor este un fenomen ce afectează mai nou și sistemul public de pensii. Dacă în ianuarie 2017 numărul de beneficiari ai indemnizației sociale pentru pensionari era 420.194 (8% din total pensionari), în luna mai 2018 numărul beneficiarilor de indemnizație socială ajunsese la 661.219 (13% din total pensionari).

Nici în ceea ce privește evaziunea fiscală nu se pot observa îmbunătățiri ale situației anterioare anului 2018.

Conform datelor publicate de ANAF, primele 90 de companii care împreună adunau mai mult de 50% din datoriile restante la bugetele de asigurări sociale au continuat să acumuleze datorii. La 31.03.2018, datoriile acumulate de acestea erau cu 0,3% mai mari decât la 30.09.2017, peste jumătate din aceste companii sunt deja in faliment, în timp ce 25% din acestea sunt în stare de insolvență.

În plus, conform datelor comunicate de ANAF, numărul angajatorilor care au depus declarații fiscale pentru impozit pe venit și contribuții sociale a fost în luna martie 2018 cu peste 3% mai mic față de noiembrie 2017, situația fiind aceași și în februarie 2018 raportat la noiembrie 2017.

În aceeași perioadă, numărul angajatorilor activi din mediul economic (cei înregistrați în mediul economic) era la 31.03.2018 cu peste 7% mai mare decât numărul angajatorilor ce depun declarații fiscale pentru veniturile salariale. Aceasta, în condițiile în care în baza de date a ANAF sunt cuprinși și angajatorii instituții publice.

Din comparația acestor reiese că la 31 martie aproximativ 50.000 de angajatori activi nu depuneau declarații fiscale pentru salariații proprii.

"Situația este similară și în cazul contractelor de muncă – la ANAF erau declarate obligații fiscale pentru 6.276.894 contracte de muncă cu timp complet și partial (din care aprox 1 milion de contracte pentru sectorul bugetar, cu excepția sectorului de ordine publică și siguranță națională), în timp ce la ITM era înregistrate la aceeași data – 5.799.389 contracte active. Dacă corectăm datele furnizate de ANAF cu numărul contractelor din sectorul bugetar rezultă că pentru aproximativ 522.000 de contracte de muncă cu timp complet și timp partial nu se declară și nu se plătesc contribuții sociale", mai arată BNS.

Ei mai susțin că, în mod cert, reforma fiscală s-a dovedit în defavoarea salariaților, dar și în defavoarea stabilității și echilibrului bugetar, iar mecanismele de protecție create de Guvern s-au dovedit ineficiente, în plus au indus și mai multă tensiune în piața muncii.

"Mai mult, au fost anihilate în acest mod singurele instrumente ce puteau fi utilizate pentru a asigura o distribuție echitabilă a creșterii economice. Reducerea cotei unice la 10% scoate din discuție aplicarea unei fiscalități progresive reale iar distrugerea sistemului de negocieri colective și refuzul constant de a rezolva blocajul în acest domeniu (modificarea Legii 62 in vederea relansării negocierilor colective la nivel sectorial si de unitate) acutizează pe termen mediu și lung tensiunile și precaritatea condițiilor din piața muncii", mai arată BNS.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
bnr
salarii
revolutie fiscala