Banca Națională a României discută cu Guvernul mai multe variante prin care taxa bancară să fie modificată. Este analizată inclusiv o nouă formulă de calcul a indicelui ROBOR, bazată pe tranzacții, nu pe cotații și o variantă este taxarea băncilor în funcție de marja netă, spune prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că este imperativă dezlegarea taxei de ROBOR, fiind un atac la independența BNR, dar a solicitat și scoaterea titlurilor de stat, a creditelor Prima Casă și a rezervelor minime obligatorii din baza impozabilă. Președintele Senatului și al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spune că formula curentă a taxei „nu este de dorit”.
Banca Națională a României cere ca taxa pe activele bancare să fie ruptă, în totalitate, de indicele ROBOR, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El arată că acest lucru nu poate fi discutat și că legarea taxei de piața monetară poate afecta capacitatea BNR de a apăra leul și de a folosi politica monetară.
Directorul executiv al BRD Societe Generale spune că toate țările caută să înlocuiască indicatorii pieței interbancare – cum este ROBOR -, dar că până acum nu au găsit o soluție. ROBOR a intrat sub tirul alianței de guvernare PSD/ALDE, după creșterile din ultimul an și jumătate, băncile, inclusiv banca centrală, fiind acuzate de manipulare. Darius Vâlcov, consilier al premierului, a cerut chiar eliminarea acestui indicator pe care se bazează calculul dobânzilor variabile în contractele de credit.
Francois Bloch, directorul executiv al BRD, spune că este convins că taxa bancară va fi schimbată, pentru că aceasta nu poate fi plătită la nivelul actual și afectează mediul economic. Impactul taxei la nivelul curent asupra BRD ar fi de circa 600 de milioane de lei, dar banca ar rămâne profitabilă, spune oficialul băncii controlată de grupul francez Societe Generale, în condițiile în care a obținut anul trecut un profit record de aproape 1,6 miliarde de lei.
Activele românești au avut cea mai proastă performanță din regiunea Europei Centrale și de Est pentru a doua săptămână la rând. Leul s-a depreciat la un nou minim istoric și dobânzile la titlurile de stat au crescut ca urmare a măsurilor fiscale neconvenționale luate de Guvern, printre care și o taxă pe active bancare de 1,2%, inclusiv pentru titlurile de stat, notează Erste Bank.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că va convoca de urgență Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM), pe care îl conduce și din care face parte și ministrul de Finanțe, pentru a discuta impactul noilor taxe introduse de Guvern asupra sistemului financiar. Anterior ministrul Orlando Teodorovici a declarat că-l va invita pe Isărescu la Finanțe să explice dacă banca centrală face presiuni pentru ca ROBOR să nu scadă, însă guvernatorul nu vede rostul discuțiilor "la o șuetă".
Anul tocmai încheiat a fost, din nou, unul foarte bun pentru industria bancară, mai puțin chiar la final. Profitul băncilor a ajuns la un nou nivel record, lucru folosit de puterea politică pentru a justifica creșterea taxării. Creditarea a crescut, dar BNR a venit cu limitarea gradelor de îndatorare, iar în Parlament au fost scoase de la sertar și adoptate mai multe legi care ar putea duce la scăderea veniturilor și afacerilor băncilor. „Bombele” reglementării din trecut s-au dovedit doar „fumigene”, însă lucrurile chiar s-ar putea schimba în rău pentru bănci în 2019.
Măsurile fiscale anunțate de Guvern vor avea un efect disruptiv asupra sistemului financiar și a sectoarelor de energie, utilități și telecom, arată o analiză a BCR. Totodată, măsura stabilirii taxei bancare de variația indicelui ROBOR are putea avea consecințe asupra controlului politicii monetare de către Banca Națională a României.