Rezultatele 1 - 18 din 18 pentru "taxa bancara"

Banca Națională a României estimează că băncile vor plăti 867,1 milioane de lei în 2019 pentru taxa pe active în forma modificată. Băncile ar putea reduce impactul taxei prin creșterea creditului și/sau scăderea marjelor de dobândă.

Andreas Treichl, directorul executiv al grupului austriac Erste, prezent în România prin BCR, spune că formula modificată a taxei pe activele bancare este „mult, mult mai puțin dureroasă” decât varianta inițială și critică mediul politic din România, care a lăsat un gust rău. Gernot Mittendorfer, directorul financiar al grupului, spune că BCR nu va scădea marjele de dobândă și nu va crește creditarea pentru a beneficia de o reducere a taxelor.

Guvernatorul Mugur Isărescu compară Ordonanța 114 prin care a fost introdusă și o taxă pe activele bancare, cu o haină prost croită, ce greu poate fi modificată să vină bine. Cu toate acestea, guvernatorul spune că modificările aduse taxei bancare sunt pozitive, dar pot fi îmbunătățite.

Confederația Patronală Concordia (CPC) cere Guvernului României să revizuiască practica legiferării prin Ordonanțe de Urgență a căror urgență nu este reală și justificată și al căror impact nu este discutat în mod aplicat și realist, părțile direct interesate nefiind consultate în mod judicios.

Bancherii au discutat azi cu Ministerul Finanțelor pentru a doua oară în trei zile cu draftul ordonanței de modificare a OUG 114 pe masă în ceea ce privește amendarea taxei pe activele bancare. Guvernul se grăbește și vrea să adopte Ordonanța săptămâna viitoare, astfel că bancherilor li s-au solicitat propuneri suplimentare „în termen de ore”.

Ministerul Finanțelor a prezentat reprezentanților băncilor ultima variantă pentru modificarea taxei pe activele bancare, introdusă prin OUG 114/2018. Sunt excluse de la taxare o serie de active, cotele de impozit sunt scăzute și băncile pot beneficia de o reducere suplimentară a birului, după cum Profit.ro a scris anterior. Suplimentar, Guvernul menționează că băncile pe pierdere nu vor fi taxate, în timp ce cele pe plus nu vor plăti mai mult decât profitul anual.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, marți seara, la TVR 1, că OUG 114 va fi modificată, iar „taxa pe lăcomie” se schimbă în „stimulent pentru hărnicie”, prin care băncile să finanțeze economia reală. Teodorovici a mai declarat că în aprilie Guvernul ar putea aproba amnistia fiscală.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, se întâlnește miercuri dimineață cu reprezentanții Asociației Române a Băncilor pentru a discuta despre modificarea taxei pe activele bancare, introdusă prin OUG 114/2018. Guvernul a promis Standard & Poor’s că va modifica Ordonanța, după discuții cu toate părțile afectate, după ce agenția a informat Executivul PSD/ALDE despre o posibilă înrăutățire a perspectivei de rating, ca urmare a efectelor nefaste aduse de taxa bancară asupra stabilității financiare și a economiei în ansamblu.

Banca Națională a României estimează un impact foarte dur asupra sistemului bancar dacă taxa introdusă prin OUG 114/2018 este aplicată în varianta curentă. 85% dintre băncile din sistem intră pe pierdere, iar 14 ar avea nevoie de capital suplimentar, după o reducere a solvabilității sub nivelul reglementat. Ar scădea și creditarea cu câteva miliarde de lei, și creșterea economică, iar ratingul suveran cel mai probabil ar fi scăzut, arată BNR într-un studiu de impact.

Liderul ALDE spune că este deschis la dialog cu privire la o posibilă modificare a Ordonanței 114, după ce aceasta a fost adoptată chiar de către Guvernul din care partidul face parte alături de PSD. Călin Popescu Tăriceanu s-a întâlnit cu reprezentanții băncilor, una dintre industriile cele mai afectate de noile măsuri fiscale prin introducerea unei taxe pe activele financiare.

Banca Națională a României discută cu Guvernul mai multe variante prin care taxa bancară să fie modificată. Este analizată inclusiv o nouă formulă de calcul a indicelui ROBOR, bazată pe tranzacții, nu pe cotații și o variantă este taxarea băncilor în funcție de marja netă, spune prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că este imperativă dezlegarea taxei de ROBOR, fiind un atac la independența BNR, dar a solicitat și scoaterea titlurilor de stat, a creditelor Prima Casă și a rezervelor minime obligatorii din baza impozabilă. Președintele Senatului și al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spune că formula curentă a taxei „nu este de dorit”.

Banca Națională a României cere ca taxa pe activele bancare să fie ruptă, în totalitate, de indicele ROBOR, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El arată că acest lucru nu poate fi discutat și că legarea taxei de piața monetară poate afecta capacitatea BNR de a apăra leul și de a folosi politica monetară.

Directorul executiv al BRD Societe Generale spune că toate țările caută să înlocuiască indicatorii pieței interbancare – cum este ROBOR -, dar că până acum nu au găsit o soluție. ROBOR a intrat sub tirul alianței de guvernare PSD/ALDE, după creșterile din ultimul an și jumătate, băncile, inclusiv banca centrală, fiind acuzate de manipulare. Darius Vâlcov, consilier al premierului, a cerut chiar eliminarea acestui indicator pe care se bazează calculul dobânzilor variabile în contractele de credit.

Francois Bloch, directorul executiv al BRD, spune că este convins că taxa bancară va fi schimbată, pentru că aceasta nu poate fi plătită la nivelul actual și afectează mediul economic. Impactul taxei la nivelul curent asupra BRD ar fi de circa 600 de milioane de lei, dar banca ar rămâne profitabilă, spune oficialul băncii controlată de grupul francez Societe Generale, în condițiile în care a obținut anul trecut un profit record de aproape 1,6 miliarde de lei.

Activele românești au avut cea mai proastă performanță din regiunea Europei Centrale și de Est pentru a doua săptămână la rând. Leul s-a depreciat la un nou minim istoric și dobânzile la titlurile de stat au crescut ca urmare a măsurilor fiscale neconvenționale luate de Guvern, printre care și o taxă pe active bancare de 1,2%, inclusiv pentru titlurile de stat, notează Erste Bank.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că va convoca de urgență Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială (CNSM), pe care îl conduce și din care face parte și ministrul de Finanțe, pentru a discuta impactul noilor taxe introduse de Guvern asupra sistemului financiar. Anterior ministrul Orlando Teodorovici a declarat că-l va invita pe Isărescu la Finanțe să explice dacă banca centrală face presiuni pentru ca ROBOR să nu scadă, însă guvernatorul nu vede rostul discuțiilor "la o șuetă".

Anul tocmai încheiat a fost, din nou, unul foarte bun pentru industria bancară, mai puțin chiar la final. Profitul băncilor a ajuns la un nou nivel record, lucru folosit de puterea politică pentru a justifica creșterea taxării. Creditarea a crescut, dar BNR a venit cu limitarea gradelor de îndatorare, iar în Parlament au fost scoase de la sertar și adoptate mai multe legi care ar putea duce la scăderea veniturilor și afacerilor băncilor. „Bombele” reglementării din trecut s-au dovedit doar „fumigene”, însă lucrurile chiar s-ar putea schimba în rău pentru bănci în 2019.

Măsurile fiscale anunțate de Guvern vor avea un efect disruptiv asupra sistemului financiar și a sectoarelor de energie, utilități și telecom, arată o analiză a BCR. Totodată, măsura stabilirii taxei bancare de variația indicelui ROBOR are putea avea consecințe asupra controlului politicii monetare de către Banca Națională a României.