Banca Națională a României discută cu Guvernul mai multe variante prin care taxa bancară să fie modificată. Este discutată inclusiv o nouă formulă de calcul a indicelui ROBOR, bazată pe tranzacții, nu pe cotații și o variantă este taxarea băncilor în funcție de marja netă, spune prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că este imperativă dezlegarea taxei de ROBOR, fiind un atac la independența BNR, dar a solicitat și scoaterea titlurilor de stat, a creditelor Prima Casă și a rezervelor minime obligatorii din baza impozabilă. Președintele Senatului și al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu spune că formula curentă a taxei „nu este de dorit”.
Prezența conducerii BNR în comisiile de specialitate ale Senatului a adus noi informații despre discuțiile dintre banca centrală și Ministerul Finanțelor pe tema taxei bancare – așa-numita „taxă pe lăcomie”, calculată ca procent din activele băncilor în funcție de depășirea indicatorilor ROBOR ai pieței monetare a nivelului de 2%.
Guvernatorul Isărescu spune că dezlegarea ROBOR de taxa pe active este imperativă „Este atac la independența BNR (...) Am solicitat expres Ministerului de Finanțe să găsească o soluție”.
Prim-vicele Florin Georgescu a explicat și care sunt discuțiile tehnice cu Finanțele pentru a se ajunge la acest rezultat. În primul rând se analizează dacă indicatorul ROBOR n-ar trebui ca de acum înainte să fie calculat în funcție de tranzacțiile efective din piață și nu de cotațiile băncilor din pagina de fixing, în condițiile în care acestea sunt utilizate de bănci pentru calculul dobânzilor variabile ca urmare a modificării legislației în 2010 prin OUG 50.
„Bancherii au stabilit, în acord cu piața, că cel mai nimerit este acest ROBOR la 3 și 6 luni, pe bază de cotații. Evoluțiile au arătat că este bine să ne uităm și în alte zone. De aceea Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială analizează prin experții tehnici cum arată un ROBOR calculat pe bază de tranzacții, pe o întreagă perioadă, să spunem 3 luni, dar se pot alege și altele, care să reflecte mai transparent, mai obiectiv, pe tranzacții obiective, și care să fie baza de calcul pentru perioada următoare. Asta se întâmplă acum”, spune Georgescu.
Oficialul BNR adaugă că noua formulă ar urma să fie bazată pe media tranzacțiilor în timp, ceea ce ar nivela variațiile zilnice ale indicatorilor pe termen scurt, care sunt influențați de poziția de lichiditate a sistemului bancar.
„S-ar putea să iasă în jurul cotațiilor, mai mic, mai mare, dar oricum vorbim de un indicator care aplatizează și perioadele de excedent și de deficit de lichiditate și creează o medie pe o perioadă mai reprezentativă de timp, să spunem 3 luni. Deci se lucrează la acest obiectiv, cu Executivul sunt întâlniri de lucru zilnice, urmând ca la următoarea întâlnire ale CNSM să se prezinte concluziile privind oportunitatea eventuală a amendării modului de calcul al ROBOR și, implicit, ruperea taxei pe active de ROBOR. Este o consecință a acestui demers. Ce se întâmplă în cadrul fiscal este atribuția Guvernului mai departe”, spune Georgescu.
Isărescu arată, mai departe, că BNR a cerut Finanțelor nu numai ruperea taxei de ROBOR, dar și excluderea titlurilor de stat, a creditelor cu garanții de stat Prima Casă și a rezervelor minime obligatorii din baza impozabilă, ceea ce ar reduce impozitul plătit de bănci, calculat, pe baza nivelurilor curente ale ROBOR, la 1,2% pe an.
„Taxarea activelor și mai ales taxarea activelor la grămadă – în activele bancare se regăsesc și rezervele minime obligatorii, pe care băncile le fac la BNR să păstreze un minim de lichiditate, pentru că prin bănci se fac plățile în economie. S-a pus taxă foarte mare și pe titluri de stat, adică împrumuturile pe care le ia statul român. Și pe Prima Casă de exemplu Între propunerile BNR de îmbunătățire este nu numai dezlegarea de ROBOR, dar și scoaterea cel puțin a acestor trei active din procesul de taxare. Ordonanța 114 așa cum este descurajează creditarea, va descuraja și mai mult ratele la depozite”, spune guvernatorul.
Călin Popescu Tăriceanu, care a prezidat, de facto, ședința din Senat, înclină să-i dea dreptate lui Isărescu, însă rămâne de văzut dacă acest lucru se va transpune și în amendamente ale ALDE sau într-o susținere a partidului din alianța de guvernare la modificarea OUG 114/2018 în Parlament (pentru moment, Ordonanța ia avize pozitive în viteză de la comisiile Senatului, însă Camera Deputaților e decizională).
„Am discutat cu o serie de reprezentanți din mediul bancar și, spre surprinderea mea, ei mi-au spus așa: că se așteptau să se pună o taxă, pentru că în toate țările din Europa Occidentală s-a pus așa ceva. Sigur că poate formula legării de ROBOR și includerea activelor de care menționați nu este de dorit. De ce? Pentru că afectează și depunerile populație, fie titlurile. Dar cred că ceva trebuie făcut”, spune Tăriceanu.
Senatorii au remarcat și faptul că marjele practicate de către băncile din România (diferența între dobânzile la creditele plasate și cele plătite la depozitele atrase) sunt ridicate.
Florin Georgescu le-a dat dreptate în ceea ce privește populația, unde băncile au avut anul trecut o marjă de 7 puncte procentuale față de 3 puncte procentuale în cazul firmelor. Mai departe, Georgescu a sugerat că taxarea băncilor s-ar putea face în funcție de nivelul marjelor nete, fără să ofere detalii.
"Este printre discuțiile grupului de lucru felul în care poate adresa Guvernul, prin soluții fiscale, problema diferenței mari dintre dobânzile la credite și dobânzile la depozite", spune prim-vicele BNR.
Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială are ședință în 18 februarie, dată la care ar trebui anunțate și concluziile privind taxa bancară. Acest Comitet, din care fac parte, pe lângă șefii BNR și cei ai Finanțelor și conducerea Autorității de Supraveghere Financiară, are rol consultativ și poate emite avertismente la care autoritățile publice, inclusiv Guvernul, sunt obligate să răspundă motivat. Până în prezent CNSM nu a emis niciun avertisment, ci doar recomandări.
