Miniștrii USR-PLUS și-au depus în această dimineață demisiile la cabinetul premierului Florin Cîțu
Premierul Florin Cîțu a afirmat că așteaptă să vadă documentele oficiale privind retragerea miniștrilor USR PLUS din Guvern. ”Cred că răul cel mai mare pentru România a fost făcut când ei au ales să se asocieze cu AUR”, a afirmat premierul.
Miniștrii USR PLUS demisionează din Guvern, liderul Dan Barna anunțând că aceștia își depun mandatul.
USR PLUS reclamă "amenințări" asupra secretarilor de stat PNL din ministerele conduse de miniștri ai formațiunii pentru a se prezenta la ședința de Guvern. "Facem apel la șeful Executivului să nu pună oamenii în situația de a încălca legea", subliniază reprezentanții USR PLUS.
Președintele Klaus Iohannis încearcă să aplaneze conflictul dintre USR PLUS și PNL, ieșind public cu un mesaj în care cere politicienilor să se întoarcă la agenda populației, la problemele cu adevărat importante ale societății.
Vicepremierul Dan Barna a anunțat, miercuri, că miniștrii USR PLUS nu vor participa la ședința de Guvern de la ora 19.00.
Fără o decizie în Coaliție în cazul programului „Anghel Saligny” din cauza neînțelegerii cu USR-PLUS, Florin Cîțu forțează lucrurile. Proiectul a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară, fapt care a stârnit nemulțumirea USR-PLUS care a cerut scoaterea sa imediată.
Vlad Sincă, managerul responsabil cu activitatea din sectorul energetic a companiei care operează cel mai mare mall românesc, AFI Cotroceni din București, a fost propus de către USR pentru funcția de secretar de stat în Ministerul Energiei.
Negocierile PNL-USR PLUS-UDMR pentru formarea unei coaliții de guvernare se reiau sâmbătă, după ce în urmă cu o zi a fost decisă nominalizarea lui Florin Cîțu pentru postul de premier și au fost împărțite cele 18 ministere din cadrul Executivului, nouă urmând să revină PNL, șase USR PLUS și trei UDMR și după ce Ludovic Orban s-a confruntat cu nemulțumirea colegilor de partid care îl acuză că a cedat multe ministere importante. Discuțiile de sâmbătă au ca temă programul de guvernare și eventual și distribuirea posturilor de secretar de stat.
Liderul PNL Ludovic Orban a anunțat, la finalul negocierilor cu USR PLUS pentru formarea unei coaliții, că Florin Cîțu este candidatul pentru funcția de prim-ministru, președinția Camerei revine PNL, iar cea a Senatului, USR PLUS.
Liderii PNL și USR PLUS au ajuns la un acord în vederea formării viitoarei coaliții de guvernare, în baza căruia lui Florin Cîțu ar urma să îi revină funcția de prim-ministru.
Negocierile dintre PNL, USR-PLUS și UDMR pentru formarea unei majorități parlamentare și a noului Guvern au fost sistate, duminică, după numai două ore. Formațiunile politice nu au ajuns la un acord, iar Alianța USR PLUS a anunțat delegația care va participa la consultările de la Cotroceni și se pare că-l va propune premier pe Dacian Cioloș.
Prima zi de negocieri între PNL, USR-PLUS și UDMR s-a finalizat. Liderii celor trei formațiuni anunță că doresc ”o formulă de guvernare stabilă României, care să asigure cele mai bune soluții pentru ieșirea din criză”. Discuțiile vor fi reluate duminică.
Delegațiile PNL, USR PLUS și UDMR se întâlnesc oficial sâmbătă, pentru a negocia în vederea formării unei majorități parlamentare care să dea votul de învestitură asupra unui Guvern a cărui structură și componență se vor afla pe agenda discuțiilor, alături de împărțirea șefiei Camerei Deputaților și Senatului.
Parlamentul a aprobat prelungirea stării de urgență cu 1 lună, în baza decretului semnat la 14 aprilie de președintele Iohannis. În hotărârea adoptată, pe lângă încuviințarea prelungirii de urgență, majoritatea condusă de PSD a impus adăugarea unei serii de prevederi care stabilesc, printre altele, că restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți se dispune numai prin acte normative cu putere de lege. Ca reacție, premierul Orban a declarat, joi seară, că Guvernul va respecta articolele respective dacă nu intră în contradicție cu decretul prezidențial care a instituit starea de urgență și ordonanța de urgență aferentă instituirii stării de urgență. În opinia premierului o hotărâre a Parlamentului nu poate trece peste astfel de acte.
Parlamentul a aprobat prelungirea stării de urgență cu 1 lună, în baza decretului semnat la 14 aprilie de președintele Iohannis. În hotărârea adoptată, pe lângă încuviințarea prelungirii de urgență, majoritatea condusă de PSD a impus adăugarea unei serii de prevederi care stabilesc, printre altele, că restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți se dispune numai prin acte normative cu putere de lege. Mai mult, periodic, la fiecare 7 zile, sau ori de câte ori este necesar, Guvernul va prezenta Parlamentului un raport cuprinzând măsurile adoptate sau preconizate pentru prevenirea și combaterea epidemiei COVID-19.
Premierul desemnat Ludovic Orban a declarat, vineri seara, că după alegerile anticipate, dacă PNL nu va obține suficiente mandate pentru a forma singur guvernul, partenerii vor fi, cel mai probabil, USR-PLUS și PMP.
Chiar în ziua când președintele Iohannis a trimis pentru reexaminare Parlamentului un proiect de lege care ar fi redus birocrația privind înființarea și desfășurarea activității firmelor, Guvernul Orban a transmis, la rândul său, parlamentarilor că nu susține o serie de inițiative ale acestora vizând, printre altele, încuviințarea popririlor ANAF de către instanțe, interpretarea legilor fiscale neclare în favoarea contribuabilului sau privind transparentizarea achizițiilor publice. Inițiatorii acestor proiecte sunt, în principal, parlamentari USR, dar și liberali, ba chiar actuali membri ai Guvernului Orban sau consilieri ai prim-ministrului.
Liderul USR, Dan Barna, a afirmat că, în opinia sa, guvernarea Orban va fi una "slabă, pentru că majoritatea parlamentară nu poate să-l ajute". "Noi nu vrem să intrăm la guvernare doar pentru a fi prezenți. Actuala majoritate nu are nicio premisă să poată să facă reforma de care are România nevoie, e o realitate foarte clară", a spus Barna.
Senatorii au respins luni un proiect de lege care interzice emiterea de noi acțiuni la purtător în cazul acționariatului firmelor precum și efectuarea de operațiuni cu astfel de acțiuni.