Convențiile civile dispar din Codul fiscal, în 2016, și, în aceste condiții, cei care le folosesc au două variante: se înregistrează ca PFA sau declară că au venituri din alte surse, pentru care impozitarea este mai scăzută. În a doua variantă, veniturile trebuie să fie ocazionale, dar legislația omite să lămurească acest aspect.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Din 2016, Codul fiscal elimină regulile speciale de impozitare a veniturilor obținute din convenții civile. De altfel, sintagma „convenție civilă” nu se mai regăsește nici în Codul fiscal, nici în normele de aplicare a acestuia. Prin urmare, unde se mai pot încadra aceste contracte?
„Reținerea la sursă a impozitului pentru convențiile civile dispare din Codul Fiscal, prin urmare, rămân două opțiuni: fie vor fi impozitate ca activități independente, fie ca venituri din alte surse. Din normele de aplicare a Codului fiscal lipsește o explicitare a situațiilor în care o persoană se consideră că prestează activități cu caracter de continuitate pentru care este necesar să se autorizeze ori nu. Această formulare ridică probleme. Nu există o delimitare, de exemplu, dacă pot fi folosite o dată sau de mai multe ori într-un an, fără că pentru aceste activități să fie nevoie de autorizare”, spune Eugenia Ion, tax manager, Contexpert.
Prin urmare, veniturile din acest tip de contracte se pot încadra, conform Codului fiscal, la veniturile din alte surse care sunt cele “din activități, altele decât cele de producție, comerț, prestări de servicii, profesii liberale și din drepturi de proprietate intelectuală, precum și activități agricole, silvicultură și piscicultură, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. II - Venituri din activități independente și cap. VII - Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură”.
Normele adaugă la Codul fiscal, deși rolul lor este doar să explice cum se aplică prevederile acestuia: „veniturile realizate de contribuabilii care nu sunt înregistrați fiscal potrivit legislației în materie și care desfășoară activități de producție, comerț, prestări de servicii, profesii liberale, din drepturi de proprietate intelectuală, precum și venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, fără a avea caracter de continuitate și pentru care nu sunt aplicabile prevederile cap. II "Venituri din activități independente" și cap. VII "Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură" din titlul IV al Codului fiscal”.
CITEȘTE ȘI PFA au termen 1 februarie pentru declarația la Fisc: Cine are obligația să se înscrie și cine este exceptat? În concluzie, convențiile civile se pot încheia doar ocazional, de exemplu pentru training, speaker la evenimente, hostess, distribuție de materiale publicitare, servicii de curățenie. Dacă activitatea este repetitivă, atunci trebuie să se înregistreze fiscal (Persoană Fizică Autorizată, Întreprindere individuală etc).
Principala problemă este că normele nu lămuresc ce se înțelege prin caracter ocazional, mai precis care este frecvența contractelor civile pe care le poate încheia o persoană.
Convențiile civile vor fi, în continuare, impozitate pe venit cu 16% și contribuție de sănătate de 5,5%, un regim mai avantajos decât al activităților independente care datorează și contribuția de pensie de 10,5%.
