Ministrul Finanțelor Publice, Adrian Câciu, a declarat, în contextul dezbaterilor publice privind impozitarea progresivă, că România nu mai este o țară în curs de dezvoltare și că nu trebuie să fie ”o insulă” în Europa din punctul de vedere al fiscalității.
Marcel Ciolacu spune că este normal să existe o discuție privind impozitarea, susținând că nu „sunt toți tâmpiți” cei care au sistem progresiv, cum e cazul Spaniei, Olandei, Germaniei sau SUA.
Italia a anunțat vineri că va impozita profiturile suplimentare realizate de companiile din domeniul energetic datorită creșterii prețurilor din cauza războiului din Ucraina, cu scopul de a reduce costurile pentru familii și întreprinderi, notează AFP.
Statul român este beneficiarul principal al creșterii facturilor la gaz, acesta urmând a încasa în 2022 impozite și taxe de 2,7 miliarde de euro, o sumă de peste 5 ori mai mare decât cea încasată în 2021, estimează Asociația Energia Inteligentă (AIE), confirmând informațiile publicate de Profit.ro.
Vasile Dîncu, președintele Consiliului Național al PSD, a declarat că trecerea de la cota unică la impozitul progresiv ar urma să fie făcută în etape, ”nu din prima”.
Romanian Business Leaders, organizație reprezentativă a antreprenorilor români, reacționează la rândul său la ideea de renunțare la cota unică de impozitare, atenționând că planurile de dezvoltare pentru anii următori ale antreprenorilor pot fi date complet peste cap, iar o escaladare suplimentară a costului muncii pentru angajați și angajatori va duce la o nouă migrare a veniturilor în "zona gri/neagră", la un nou val de emigrare a specialiștilor, la o escaladare a prețurilor în multe domenii, ca și la o scădere a atractivității României pentru orice fel de investiții.
Premierul Cîțu a declarat că este de acord cu ”transparentizarea” bacșișului, dar are rezerve față de impozitarea acestuia. Șeful Executivului arată că dorește să discute cu cei care primesc bacșișul, înainte de a lua o decizie cu privire la impozitare.
Administrația Biden le-a propus partenerilor săi din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică să stabilească la 15% „cel puțin” rata impozitului pe profiturile multinaționale, a declarat Trezoreria SUA într-un comunicat de presă, relatează AFP.
Impozitarea proprietăților este învechită în România, potrivit lui Alin Chițu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, care ar dori modificări fiscale în zona aceasta. Totuși, el nu crede că se va întâmpla ceva în acest sens, mai ales că premierul și ministrul Finanțelor au spus că nu vor crește taxe în perioada următoare.
Uniunea Europeană face progrese cu noua legislație care forțează multinaționalele să dezvăluie plata taxelor, impozitelor și activitățile fiscale pentru fiecare stat membru, informează publicația Irish Times și DPA.
Peste 130 de țări au fost de acord ca planul privind adoptarea unor reglementări globale pentru impozitarea multinaționalelor să fie discutat la reuniunea de săptămâna viitoare a miniștrilor de Finanțe din G20 (grupul celor 20 de economii dezvoltate și emergente), a declarat vineri ministrul german de Finanțe, Olaf Scholz, transmite Reuters.
Trei subsidiare locale ale grupului CEZ, prin care cehii operează parcul eolian Fântânele-Cogealac, scoase la vânzare de grup, precum și Enel Green Power România din concernul italian omonim au repurtat o victorie definitivă în justiție împotriva mai multor primării și a Ministerului Finanțelor Publice, într-un proces care a durat 5 ani și în care instanța a trebuit să hotărască dacă, în baza Codului Fiscal valabil în 2014, stâlpii de susținere ai turbinelor eoliene ale parcurilor de profil sunt sau nu clădiri în sensul fiscal al termenului și, deci, dacă operatorii parcurilor datorau sau nu la acea dată impozit local pe clădiri pentru acestea.
Plenul Senatului a respins, miercuri, proiectul inițiat de parlamentarii USR privind impozitarea pensiilor speciale cu 90%.
Programul de guvernare al Partidului Național Liberal prevede, la capitolul Muncă, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, evaluarea impactului Legii salarizării unitare, cu „restabilirea echilibrului între stat și privat” și stabilirea salariului minim după un mecanism „obiectiv și predictibil”.
Afirmațiile făcute de președintele Camerei de Comerț Româno-Germane, Dragoș Anastasiu, în fața oamenilor de afaceri germani, sunt contestate de Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, vizat și el personal de acestea. Astfel, susținerea pe care “toată lumea la BNR” ar avea-o pentru renunțarea la cota unică și introducerea impozitării progresive nu este reală. Anastasiu a arătat că un Guvern cu prim-ministru tehnocrat va ajunge la putere în 2020, inițial va disponibiliza 400.000 de bugetari și ulterior va elimina cota unică de impozitare și va adopta impozitarea progresivă, măsură despre care a pretins că s-ar bucura de susținerea băncii centrale.
Modificările propuse de Ministerul Energiei prin proiectul de modificare a legii offshore oferă o șansă pentru dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră, consideră Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG), în condițiile în care petroliștii au întrerupt deocamdată investițiile pentru extracția gazelor din marile zăcăminte maritime românești.
Pensiile în cuantum lunar pornind de la 7.000 lei și până la 10.000 lei vor avea un impozit de 30% aplicat asupra diferenței cu care este depășit acest plafon, iar pensiile în cuantum de peste 10.000 lei vor avea un impozit de 50% aplicat tot asupra diferenței, afirmă surse oficiale.
Consiliul Superior al Magistraturii a comentat, miercuri, intenția Guvernului de a plafona pensiile speciale și de a le impozita pe cele mai mari de 10.000 de lei și susține că este o formă mascată de eliminare a acestora. Măsurile preconizate contravin principiului independenței justiției, fiind neconstituționale, mai spun magistrații care anunță că vor sesiza organismele internaționale și CCR.
Miniștrii de Finanțe ai statelor din Grupul celor mai dezvoltate șapte state ale lumii (G7) vor discuta miercuri, la o reuniune care va avea loc lângă Paris, despre cum pot ține sub control marile companii de tehnologie, chiar dacă există diferențe de opinie despre modul de impozitare a acestora, transmite Reuters.
Suntem parte a Uniunii Europene, în NATO și din Organizația Mondială a Comerțului. Beneficiem, în principiu, de „bunuri publice” de la ele. Cum procedăm, ca să fim consecvenți? Mărim taxele până la cel mai mare nivel din UE? Decretăm „salariul” minim la valoarea cea mai ridicată pe care o găsim afară? Ridicăm reglementările și standardele de calitate, securitate etc. până la cele mai ridicate cote pe care le găsim în UE și NATO?
Până zilele trecute, se putea spune că liberalii din România erau sublimi, dar lipseau cu desăvârșire. Sau că, cel mult, încăpeau într-un microbuz. Declarația liderului PNL, Ludovic Orban, referitoare la eliminarea scutirii la impozitare a angajaților din IT a renăscut parcă spiritul liberal, cel puțin pe rețelele de socializare. Unii l-au acuzat pe liderul PNL de iliberalism, de socialism chiar, alții l-au apărat, prezentându-l drept ultim apărător al cotei unice.
Statul român ar putea încasa anul viitor pentru fiecare MWh de gaz comercializat în România sume mai mari cu 38% din impozitul pe veniturile din liberalizarea prețului gazelor, guvernul intenționând să majoreze impozitarea respectivului domeniu. Astfel, companiile producătoare de gaze ar putea plăti, începând cu 1 ianuarie, un impozit special din veniturile suplimentare obținute din liberalizarea prețului gazelor mai mare, cotele de impozitare urmând a ajunge și peste 90%, în loc de 60-80% în prezent.
Prețul gazelor produse intern s-a majorat cu 50% din momentul liberalizării, o scumpire similară fiind înregistrată și de prețul de pe piața austriacă, în funcție de care sunt calculatele redevențele în România. Guvenanții susțin că este inexplicabilă această scumpire, în condițiile în care “nu s-a schimbat” nimic. Realitatea îi contrazice însă, pe piața internă, principala variabilă care s-a modificat din momentul liberalizării a fost fiscalitatea, care s-a majorat în repetate rânduri, partea statului crescând de la 5 la 28 de lei/MWh.
Oricine vizita marți Parlamentul României și asista la ședințele a două comisii, cea pentru industrii și cea de buget-finanțe, ar fi fost uimit să constate că există două Românii total diferite, descrise, paradoxal, de doi parlamentari, ambii membri ai coaliției de guvernare. Potrivit unuia dintre aceștia, prețul gazelor din România s-a majorat cu 400% de la liberalizare, ajungând să fie mai mare decât cel de pe bursa de specialitate vieneză. Potrivit celuilalt, gazul din România este cu 25% mai ieftin decât cel tranzacționat pe Central European Gas Hub (CEGH) din Austria, în funcție de care este în prezent stabilită redevența în România.