Rezultatele 1 - 25 din 50 pentru "impozitare"

Programul de guvernare al Partidului Național Liberal prevede, la capitolul Muncă, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, evaluarea impactului Legii salarizării unitare, cu „restabilirea echilibrului între stat și privat” și stabilirea salariului minim după un mecanism „obiectiv și predictibil”.

Afirmațiile făcute de președintele Camerei de Comerț Româno-Germane, Dragoș Anastasiu, în fața oamenilor de afaceri germani, sunt contestate de Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, vizat și el personal de acestea. Astfel, susținerea pe care “toată lumea la BNR” ar avea-o pentru renunțarea la cota unică și introducerea impozitării progresive nu este reală. Anastasiu a arătat că un Guvern cu prim-ministru tehnocrat va ajunge la putere în 2020, inițial va disponibiliza 400.000 de bugetari și ulterior va elimina cota unică de impozitare și va adopta impozitarea progresivă, măsură despre care a pretins că s-ar bucura de susținerea băncii centrale.

Modificările propuse de Ministerul Energiei prin proiectul de modificare a legii offshore oferă o șansă pentru dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră, consideră Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG), în condițiile în care petroliștii au întrerupt deocamdată investițiile pentru extracția gazelor din marile zăcăminte maritime românești.

Pensiile în cuantum lunar pornind de la 7.000 lei și până la 10.000 lei vor avea un impozit de 30% aplicat asupra diferenței cu care este depășit acest plafon, iar pensiile în cuantum de peste 10.000 lei vor avea un impozit de 50% aplicat tot asupra diferenței, afirmă surse oficiale.

Consiliul Superior al Magistraturii a comentat, miercuri, intenția Guvernului de a plafona pensiile speciale și de a le impozita pe cele mai mari de 10.000 de lei și susține că este o formă mascată de eliminare a acestora. Măsurile preconizate contravin principiului independenței justiției, fiind neconstituționale, mai spun magistrații care anunță că vor sesiza organismele internaționale și CCR.

Miniștrii de Finanțe ai statelor din Grupul celor mai dezvoltate șapte state ale lumii (G7) vor discuta miercuri, la o reuniune care va avea loc lângă Paris, despre cum pot ține sub control marile companii de tehnologie, chiar dacă există diferențe de opinie despre modul de impozitare a acestora, transmite Reuters.

Suntem parte a Uniunii Europene, în NATO și din Organizația Mondială a Comerțului. Beneficiem, în principiu, de „bunuri publice” de la ele. Cum procedăm, ca să fim consecvenți? Mărim taxele până la cel mai mare nivel din UE? Decretăm „salariul” minim la valoarea cea mai ridicată pe care o găsim afară? Ridicăm reglementările și standardele de calitate, securitate etc. până la cele mai ridicate cote pe care le găsim în UE și NATO?

Până zilele trecute, se putea spune că liberalii din România erau sublimi, dar lipseau cu desăvârșire. Sau că, cel mult, încăpeau într-un microbuz. Declarația liderului PNL, Ludovic Orban, referitoare la eliminarea scutirii la impozitare a angajaților din IT a renăscut parcă spiritul liberal, cel puțin pe rețelele de socializare. Unii l-au acuzat pe liderul PNL de iliberalism, de socialism chiar, alții l-au apărat, prezentându-l drept ultim apărător al cotei unice.

Statul român ar putea încasa anul viitor pentru fiecare MWh de gaz comercializat în România sume mai mari cu 38% din impozitul pe veniturile din liberalizarea prețului gazelor, guvernul intenționând să majoreze impozitarea respectivului domeniu. Astfel, companiile producătoare de gaze ar putea plăti, începând cu 1 ianuarie, un impozit special din veniturile suplimentare obținute din liberalizarea prețului gazelor mai mare, cotele de impozitare urmând a ajunge și peste 90%, în loc de 60-80% în prezent.

Prețul gazelor produse intern s-a majorat cu 50% din momentul liberalizării, o scumpire similară fiind înregistrată și de prețul de pe piața austriacă, în funcție de care sunt calculatele redevențele în România. Guvenanții susțin că este inexplicabilă această scumpire, în condițiile în care “nu s-a schimbat” nimic. Realitatea îi contrazice însă, pe piața internă, principala variabilă care s-a modificat din momentul liberalizării a fost fiscalitatea, care s-a majorat în repetate rânduri, partea statului crescând de la 5 la 28 de lei/MWh.

Oricine vizita marți Parlamentul României și asista la ședințele a două comisii, cea pentru industrii și cea de buget-finanțe, ar fi fost uimit să constate că există două Românii total diferite, descrise, paradoxal, de doi parlamentari, ambii membri ai coaliției de guvernare. Potrivit unuia dintre aceștia, prețul gazelor din România s-a majorat cu 400% de la liberalizare, ajungând să fie mai mare decât cel de pe bursa de specialitate vieneză. Potrivit celuilalt, gazul din România este cu 25% mai ieftin decât cel tranzacționat pe Central European Gas Hub (CEGH) din Austria, în funcție de care este în prezent stabilită redevența în România.

Companiile din domeniul energetic nu mai pot avea o rată a rentabilitățiii mai mare de 5,66%, pare a fi noua politică a guvernanților, fie că sunt politicieni numiți la conducerea ANRE, fie că sunt șefi de comisii de specialitate în Parlament. Ultimul exemplu: cel al companiilor producătoare de gaze onshore, care, dacă vor fi votate favorabil amendamentele avansate acum în Parlament, nu își vor mai însuși decât 5 lei din prețul actual de 90 de lei. O rată a profitabilității de 5,55%, coincidență sau nu, extrem de apropiată de rata rentabilității stabilită de Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru companiile distribuitoare de energie și gaze naturale.

În pofida retoricii de sprijin a populației autohtone în procesul de convergență a prețurilor cu cele europene, în Parlament se face tot posibilul ca acest proces să fie cât mai rapid, pentru venituri din impozite mai mari la buget. Ultimul exemplu: decizia Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților, condusă de social-democratul Iulian Iancu, de a elimina deducerea redevenței și a limita la 30% deductibilitatea investițiilor recunoscute în calculul impozitul pe veniturile din dereglementarea prețurilor gazelor onshore, care în plus nu va mai fi calculat la prețul efectiv obținut de producători, ci la cel de pe Bursa de la Viena, la care este calculată și redevența.

Banca Transilvania a scos în afara bilanțurilor, după provizionarea integrală, credite neperformante în volum suficient cât să echivaleze „o bancă mică”, spune Omer Tetik, la Profit Financial Forum. Banca Transilvania ar fi vrut să vândă aceste împrumuturi către companiile specializate, dar s-a răzgândit după ce Fiscul a modificat legislația în materie și a hotărât impozitarea acestor tranzacții la un nivel în care în multe cazuri mai degrabă creează pierderi.

Statul român își va însuși 37% din prețul gazelor, producătorii 47%, costurile de producție fiind doar de 16% din preț, spune președintele comisiei de Industrii a Camerei Deputaților. Calculele arată însă că procentele sunt inversate. Rămâne necunoscuta costului de producție.

Șansele ca ExxonMobil să adopte o decizie de investiție favorabilă în ceea ce privește producția de gaze din Marea Neagră (Neptun Deep), deținut în parteneriat cu OMV Petrom, ar putea fi afectate nu numai de brusca creștere a fiscalității adoptate de Parlamentul român săptămâna trecută, ci și de schimbarea politicilor investiționale ale noii conduceri a gigantului petrolier american.

Federația Sanitas cere ca indemnizația de hrană să rămână impozitată cu 10 la sută și avertizează că o eventuală creștere la 45 la sută a nivelului de impozitare ar diminua foarte mult veniturile angajaților din sistemul sanitar și ar duce din nou la nemulțumiri și, implicit, la proteste.

Comisia Europeană a prezentat miercuri două propuneri legate de impozitarea companiilor de internet, a rețelelor de socializare și a platformelor digitale care își desfășoară activitatea într-un stat UE dar ale căror venituri nu sunt taxate în țara respectivă, măsuri prin care giganți precum Google și Facebook ar putea fi obligați să plătească un impozit de până la 3% din unele venituri.

Guvernul a eliminat prin ordonanță de urgență prevederile referitoare la taxa pe valoarea adăugată din Legea de achiziție a sistemelor de rachete Patriot de la Guvernul Statelor Unite după ce a constatat că acestea încalcă legislația Uniunii Europene în domeniul TVA și pun România în pericol de infringement. Lockheed Martin și Raytheon sunt cei doi furnizori din cadrul masivului contract, de 4,64 miliarde dolari, semnat de România cu SUA.

Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, susține că România trebuie să renunțe la cota unică de impozitare și să treacă la un sistem de taxare progresiv pe venitul global, cu cote moderate, care să aducă mai multe resurse la bugetul de stat. Fost ministru în guverne ale PSD, Georgescu susține că impozitul de 16% a redus birocrația, dar a crescut corupția și evaziunea fiscală, ca urmare a renunțării la globalizarea veniturilor.

Unele state europene se opun planurilor UE de creștere a impozitelor pentru companiile multinaționale din industria tehnologiei, potrivit unui proiect obținut de Reuters, care ar putea provoca nemulțumire publică după dezvăluirile din ultima perioadă legate de schemele de evitare a plății impozitelor.

Trecerea la impozitarea progresivă va forța economia României să devină competitivă prin calitate și personalizare a produselor și serviciilor sale, chiar dacă într-o primă etapă va pierde din competitivitatea fiscală, susține economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea.

Introducerea unui impozit pe cifra de afaceri generată de companiile din domeniul tehnologiilor digitale ar putea crea distorsiuni în economia digitală și ridica probleme cu totul noi, precum dubla impozitare a companiilor, atenționează specialiștii într-un document transmis Profit.ro.

Șefii de stat și de guverne din UE s-au declarat ”nerăbdători” să vadă propunerile Comisiei Europene (CE) cu privire la impozitarea giganților în domeniul tehnologiei până la începutul anului viitor, relatează Reuters.i