Membrii CFA România au raportat o încredere mai ridicată în condițiile macroeconomice viitoare în ianuarie. Pe de altă parte, aceștia estimează că leul va continua să se deprecieze dincolo de pragul de 4,7 unități/euro, concomitent cu o creștere a dobânzilor și a ratei ROBOR la 3 luni până aproape de 3% în următorul an, în condițiile unei inflații peste ținta BNR.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a crescut cu 5 puncte până la valoarea de 46 puncte, în luna ianuarie 2018. Această evoluție s-a datorat componenței de anticipații a indicatorului, potrivit unui comunicat de presă.
Astfel, indicatorul condițiilor curente s-a redus, cu 1,8 puncte, până la valoarea de 57,2 puncte, în timp ce indicatorul anticipațiilor a crescut cu 8,4 puncte până la valoarea de 40,4 puncte.
Cu verde - evaluarea condițiilor curente; cu albastru - încrederea în economie; cu roșu - așteptările privind condițiile macroeconomie. Sursa: CFA
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, peste 90% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7168 (în creștere cu 170 pips față de valoarea înregistrată în exercițiul anterior), în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7643 (valoare în creștere cu 215 pips față de cea înregistrată în luna anterioară). Ultimul curs anunțat de BNR este de 4,6534, astfel că euro este așteptat să crească cu 1,4%, respectiv 2,4% în următoarele 6, respectiv 12 luni.
Cu verde - așteptările privind cursul de schimb la finele lunii; cu albastru - așteptările privind cursul de schimb la 6 luni; cu roșu - așteptările privind cursul de schimb la 12 luni. Sursa: CFA
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (februarie 2019/februarie 2018) a înregistrat o valoare medie de 3,71% (valoare relativ similară cu de cea înregistrată în exercițiul anterior). De asemenea, peste 90% dintre participanți anticipează o majorare a ratei inflației în următoarele 12 luni. Inflația a fost de 3,3% la finele lui 2017, iar BNR se așteaptă la un avans până la 5,1% în prima parte a anului și la o decelerare a ratei la 3,5% la finele lui 2018, la limita superioară a intervalului țintă.
Respondenții și-au crescut, pe fondul inflației mai ridicate, anticipațiile de majorare a ratelor de dobânda (față de valorile actuale) la leu atât pentru scadențele pe termen scurt (3 luni), cât și pentru cele pe termen mediu (5 ani), 97%, și respectiv 92% dintre participanții la sondaj anticipând această evoluție.
Astfel, rata medie a ROBOR cu scadență de 3 luni anticipată peste 12 luni este 2,95% (comparativ cu o valoare de 3,21% înregistrată în exercițiul anterior și față de valoarea curentă de 2,06%), iar randamentul la obligațiunile suverane denominate în lei cu scadență de 5 ani este de 4,6% (comparativ cu valoarea de 4,48% înregistrată în exercițiul anterior). Drept urmare, analiștii așteaptă ca dobânzile să rămână real-negative pentru scadențele pe termen scurt.
Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011 reprezentând un indicator prin care dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.
Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanții sunt cei 215 membri ai CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenelor CFA.
Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la:
• Condițiile curente - referitoare la mediul de afaceri și piață muncii;
• Anticipațiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piață muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.
Pe lângă întrebările necesare pentru calculul indicatorului de încredere macroeconomică, sondajul evaluează și anticipațiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rată inflației, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condițiile macroeconomice globale și prețul petrolului.
