Comisia Europeană (CE) are o poziție mult mai rezervată decât în trecut atât în ceea ce privește monitorizarea fiscal-bugetară, cât și în ceea ce privește percepția asupra capacității României de a-și crește veniturile și de a reduce, în mod credibil, cheltuielile, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Noul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că a reluat dialogul cu oficialii Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN) - direcția Comisiei Europene responsabilă de politica economică și fiscală a statelor membre, precum și cu comisarul european de resort, Valdis Dombrovskis.
"Începând de ieri, am reluat discuțiile cu oficialii Direcției Generale pentru Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN) - direcția Comisiei Europene responsabilă de politica economică și fiscală a statelor membre, precum și cu comisarul european de resort, Valdis Dombrovskis. Un detaliu important mi-a atras îndeosebi atenția: comparativ cu dialogurile pe care le aveam cu reprezentanții Comisiei în urmă cu 4 ani, atât atmosfera discuțiilor, cât și poziția instituțională s-au schimbat semnificativ.
Este evident că deficitul de încredere acumulat în ultimii ani și-a lăsat o amprentă puternică. Poziția Comisiei, atât în ceea ce privește monitorizarea fiscal-bugetară, cât și în ceea ce privește percepția asupra capacității României de a-și crește veniturile și de a reduce, în mod credibil, cheltuielile, este azi mult mai rezervată decât în trecut. În cadrul acestor discuții am făcut înainte de toate o evaluare clară a solicitărilor adresate de Comisie României, față de care, din păcate, nu s-a răspuns adecvat în perioada recentă. Am discutat în mod specific despre recomandarea din 21 ianuarie 2025 și despre termenele nerespectate, inclusiv cel privind adoptarea unor măsuri efective până la finalul lunii aprilie a.c.
Apoi am prezentat setul de măsuri incluse în programul de guvernare pentru 2025–2026, precum și direcțiile strategice prin care dorim să imprimăm un nou tip de atitudine guvernării - una centrată pe responsabilitate fiscală - din momentul în care premierul Ilie Bolojan a preluat conducerea Executivului. Am subliniat, de asemenea, hotărârea fermă a coaliției de guvernare de a acționa pentru restabilirea echilibrelor macroeconomice și am pus pe masă argumentele care susțin această schimbare de abordare", a afirmat Nazare.
Comisia Europeană a transmis în repetate rânduri României să adopte reforma fiscală prevăzută în PNRR și în planul fiscal pe șapte ani pentru reducerea deficitului bugetar.
Creșterile de taxe pe care le-ar presupune această reformă fiscală ar fi trebuit să intre deja în vigoare de la 1 aprilie 2025, dar decizia politică de la acel moment, determinată de momentul alegerilor prezidențiale, a fost de a amâna măsurile nepopulare.
Guvernul ar fi trebuit, conform reformei fiscale, să ia măsuri de creștere a veniturilor cu 1,3 pp de PIB (circa 25 miliarde lei) în acest an (aplicare 9 luni din an), cu o valoare anualizată de 1,7 pp de PIB din 2026. În decembrie, prin ordonanța trenuleț, au fost adoptate măsuri fiscale de creștere a veniturilor cu impact de 0,4 pp.
Programul de guvernare prezentat de premierul Ilie Bolojan include un pachet de măsuri de ajustare bugetară, cu măsuri dure pe reducerea cheltuielilor bugetare, în timp ce măsurile de creștere a veniturilor cel mai probabil nu se ridică la nivelul asumat în angajamentele cu CE.
