Timp de două decenii, Germania și China au format un „cuplu economic ideal”. Germania furniza utilaje și tehnologie, iar China producea bunuri de consum pentru restul lumii. Dar acum, această relație începe să se destrame, arată o analiză Wall Street Journal.
Pentru prima oară în ultimele decenii, companiile și politicienii germani pun sub semnul întrebării libera circulație neîngrădită a mărfurilor care a transformat Germania într-o putere industrială. Producătorii germani cer protecție în fața concurenței chineze, care este nu doar mai ieftină și mai rapidă, ci și tot mai performantă.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat luna trecută că Berlinul va proteja industria siderurgică autohtonă de concurența chineză. Guvernul său a înăsprit interdicțiile privind utilizarea componentelor chinezești în rețelele mobile și susține introducerea unor clauze de tip „Buy European” în achizițiile publice.
Strategia de securitate și resursele critice
În noiembrie, Consiliul Național de Securitate, proaspăt înființat de Merz, a analizat riscurile strategice generate de dominația Chinei asupra unor materii prime critice. Potrivit unui oficial german, se lucrează la măsuri de diversificare.
Schimbarea atitudinii Germaniei vine și pe fondul protecționismului crescut promovat de SUA, în special în timpul administrației Trump. Un val de mărfuri chineze ieftine – de la substanțe chimice la piese auto – a început să inunde Europa, după ce acestea au fost redirecționate dinspre SUA, unde au fost blocate de noile tarife vamale.
De la piața liberă la protecționism
Germania, cândva campionul globalizării, devine tot mai deschisă față de tarife vamale, bariere reglementare și măsuri protecționiste pe care le critica anterior. "China lovește în inima modelului industrial și de inovare european", a spus președintele francez Emmanuel Macron.
Totuși, pivotarea Germaniei este neuniformă. Companiile puternic ancorate în piața chineză, precum producătorii auto și chimici, continuă să investească acolo. Guvernul german, confruntat cu o geopolitică oscilantă, își menține o linie ambiguă.
Presiunea vine din industrie
Semnalul de alarmă a fost tras în 2019, când Federația Industriilor Germane a renunțat la abordarea favorabilă Chinei și a catalogat-o drept „competitor sistemic”. În 2025, federația producătorilor de utilaje VDMA a acuzat China de concurență neloială și a cerut aplicarea unor măsuri antidumping.
„Suntem pentru comerț liber, dar nu mai putem tolera politici comerciale incorecte”, a declarat Oliver Richtberg de la VDMA.
Guvernul german pregătește o strategie de securitate economică pentru anul viitor, concentrându-se pe riscurile crescânde din relația cu China.
China depășește Germania
În doar câțiva ani, China a trecut de la importator la lider în sectoare în care Germania domina: echipamente electrice, utilaje industriale, bunuri de capital. În 2024, Germania a importat mai multe bunuri de capital din China decât a exportat acolo. Iar în al doilea trimestru din 2025, importurile de cutii de viteze manuale din China s-au triplat.
Exporturile totale germane către China au scăzut cu 25% din 2019, în timp ce importurile au explodat. Deficitul comercial al Germaniei cu China ar putea atinge un record de 88 miliarde euro în 2025.
Impactul în industrie
Producția industrială a Germaniei a scăzut cu 14% față de maximul din 2017, iar industria a pierdut circa 5% din locuri de muncă din 2019. În sectorul auto, pierderea este de 13%.
Un exemplu relevant este compania Herrenknecht, producător de mașini tunelatoare. Aceasta dominase piața mondială, dar acum se confruntă cu o concurență acerbă din partea companiilor chineze susținute de stat. Firma solicită măsuri antidumping și prioritizarea furnizorilor locali în achizițiile publice.
Sectorul chimic, sub presiune
Regiunea Leipzig, un centru istoric al industriei chimice, resimte din plin efectele. Producătorii europeni sunt presați de importurile chineze de materiale plastice precum poliamida 6, al căror preț este cu circa 20% mai mic.
„Nu putem câștiga bani în aceste condiții, ne reducem costurile, inclusiv prin concedieri”, a spus Christof Günther, director al unui parc chimic din Leuna.
Gigantul Dow Chemical a anunțat închiderea a două fabrici din regiune și concedierea a peste 500 de angajați. BASF și alți producători au tăiat mii de locuri de muncă în Germania, dar și-au extins operațiunile în China.
Soluții
La Leuna, compania finlandeză UPM investește 1,3 miliarde euro într-o biorafinărie care produce chimicale din lemn. În apropiere, AMG Lithium construiește o rafinărie de litiu care ar putea acoperi 25% din nevoile UE, dar clienții germani sunt descurajați de prețuri.
„Inovația nu este suficientă pentru a salva industria manufacturieră europeană”, avertizează Dirk Schumacher, economist-șef la banca de dezvoltare KfW.
Concluzia? Germania se confruntă cu o alegere esențială: ce sectoare își permite să le lase pe mâna Chinei și ce domenii vrea să le protejeze. Iar pentru unele dintre acestea, protecționismul pare inevitabil.
