Raportarea a fost publicată cu trei zile înainte de apariția OPANAF nr. 1.123/2026, care introduce noi situații de risc de rambursare necuvenită.
Dincolo de statistici, această evoluție ridică problema predictibilității rambursărilor pentru companii, inclusiv pentru IMM-uri, semnalează Oana Luca, consultant fiscal și expert contabil, într-o analiză transmisă Profit.ro.
La 31 decembrie 2025, ANAF înregistra 4.424 deconturi întârziate, în valoare de 2,49 miliarde lei. La 30 iunie 2026, numărul scăzuse la 2.246, însă valoarea crescuse la 2,97 miliarde lei.
Cât de eficientă este procedura atunci când numărul deconturilor întârziate scade, dar valoarea sumelor aferente continuă să crească?
Mai puține deconturi întârziate, dar o valoare medie de peste două ori mai mare
Scăderea cu 49,2% a numărului deconturilor întârziate, concomitent cu creșterea valorii lor, se reflectă în valoarea medie pe decont: de la aproximativ 563.000 lei la peste 1,32 milioane lei în primul semestru al anului 2026.
Comparația anuală confirmă tendința: față de iunie 2025, numărul deconturilor întârziate a crescut cu numai 1,4%, dar valoarea lor cu 56,3%.
Cifrele-cheie la 30.06.2026 reflectă 2,97 miliarde lei în deconturi întârziate (+19,1% față de decembrie 2025); 1,32 milioane lei valoarea medie/decont; 33,9% ponderea valorică în stocul aflat în soluționare.
| Indicator | 30.06.2025 | 31.12.2025 | 31.03.2026 | 30.06.2026 |
| Stoc total în curs de soluționare (mil. lei) | 6.602,0 | 8.692,9 | 8.109,0 | 8.755,0 |
| Număr deconturi întârziate | 2.215 | 4.424 | 2.941 | 2.246 |
| Valoare deconturi întârziate (mil. lei) | 1.899,5 | 2.492,7 | 2.703,0 | 2.969,3 |
Sursa: Buletinele Statistice Fiscale ANAF nr. 4/2025, nr. 1/2026 și nr. 2/2026, secțiunea 7.
Raportată la stocul total aflat în curs de soluționare, valoarea deconturilor întârziate a crescut ca pondere de la 28,7% la sfârșitul anului 2025 la 33,9% în iunie 2026, respectiv cu 5,2 puncte procentuale.
Cifrele indică o concentrare mai mare a sumelor în categoria deconturilor întârziate, fără a demonstra însă că ANAF a soluționat prioritar deconturile mici sau că dosarele cu valori ridicate sunt supuse unor verificări mai ample. Pentru asemenea concluzii sunt necesare date privind vechimea, distribuția valorică și cauzele întârzierilor.
Aproape 3 miliarde lei în deconturi întârziate. Ce înseamnă pentru cash-flow?
Un reper juridic este termenul de soluționare: potrivit art. 77 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, regula generală este de 45 de zile de la înregistrarea cererii.
Atunci când analiza de risc impune efectuarea inspecției fiscale anticipate, art. 77 alin. (5) prevede un termen de soluționare de cel mult 90 de zile de la înregistrarea cererii, cu aplicarea regulilor privind administrarea probelor suplimentare. În cazul suspendării inspecției fiscale, perioadele de suspendare nu sunt incluse în calculul termenului, potrivit alin. (6).
Prin urmare, încadrarea unui decont ca întârziat trebuie raportată la termenul legal efectiv aplicabil, nu automat la 45 de zile.
Pentru societățile care realizează investiții, exporturi sau operațiuni în care TVA deductibilă depășește TVA colectată, rambursarea taxei poate reprezenta o componentă importantă a capitalului de lucru.
Depășirea termenelor de soluționare poate determina utilizarea unor linii de credit, amânarea investițiilor sau ajustarea plăților către furnizori.
Trebuie însă diferențiate sumele solicitate de cele efectiv aprobate. Cele 2,97 miliarde lei reprezintă valoarea deconturilor întârziate în soluționare, nu obligații certe și integral aprobate ale statului. În urma verificărilor, rambursarea poate fi aprobată integral, parțial sau respinsă.
Din perspectiva contribuabilului, incertitudinea privind termenul soluționării poate afecta planificarea financiară înainte chiar de stabilirea sumei aprobate.
Problema economică privește atât valoarea rambursării, cât și predictibilitatea momentului în care aceasta devine lichiditate disponibilă.
Pentru IMM-uri, întârzierea rambursării poate avea un impact disproporționat
Impactul întârzierilor diferă în funcție de dimensiunea și capacitatea financiară a contribuabilului.
Pentru IMM-uri, care dispun adesea de rezerve mai reduse de lichiditate și de un acces mai limitat la finanțare, întârzierea rambursării poate afecta plata furnizorilor, continuarea investițiilor sau asumarea unor contracte noi.
O sumă de câteva sute de mii de lei poate reprezenta o parte semnificativă a capitalului de lucru al unei întreprinderi mici, în timp ce pentru o companie mare impactul relativ poate fi redus.
Costul nu este doar administrativ. Atunci când activitatea curentă trebuie finanțată prin credit până la soluționarea rambursării, perioada de așteptare poate genera cheltuieli financiare suplimentare.
Statisticile ANAF nu permit identificarea ponderii IMM-urilor în totalul sumelor întârziate și nici concluzia că acestea sunt cele mai afectate în termeni absoluți.
Tocmai această limitare justifică necesitatea evaluării rambursărilor și pe categorii de contribuabili, nu exclusiv prin indicatori agregați.
Restituirile totale au crescut în semestrul I, dar au scăzut în trimestrul II
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor privind execuția bugetară, restituirile de TVA au crescut în primul semestru din 2026 cu 9,7%, de la 16,41 la aproximativ 18 miliarde lei.
În schimb, datele ANAF pentru trimestrul II arată o reducere de 10,3% față de trimestrul corespunzător din 2025: de la 8,13 la 7,29 miliarde lei, respectiv cu aproximativ 835 milioane lei.
Evoluțiile nu sunt contradictorii: ele privesc intervale diferite de raportare. În plus, TVA restituită într-o perioadă reprezintă un flux financiar, în timp ce valoarea deconturilor întârziate este un stoc la o anumită dată. Indicatorii nu sunt direct comparabili și nu explică, singuri, cauzele întârzierilor.
Creșterea restituirilor totale în primul semestru nu elimină însă relevanța valorii deconturilor întârziate. Cele două categorii reflectă dimensiuni distincte ale performanței administrative și trebuie analizate împreună.
Decizia de rambursare nu este același lucru cu disponibilitatea efectivă a banilor
Din perspectiva managementului financiar, emiterea deciziei favorabile de rambursare, compensarea cu obligațiile fiscale existente și restituirea efectivă în cont sunt momente distincte.
Potrivit punctului 35 din procedura modificată, perioada în care un decont se află în curs de soluționare este cuprinsă, ca regulă, între depunerea acestuia și prima operațiune de stingere (compensare sau restituire) indiferent de suma stinsă. Pentru respingerea integrală în urma inspecției fiscale anticipate există o regulă distinctă.
În ce măsură prima operațiune de stingere reflectă finalizarea efectivă a rambursării solicitate?
O compensare parțială poate avea semnificație procedurală fără ca întreaga sumă aprobată să fie stinsă și fără ca societatea să încaseze efectiv bani.
Pentru evaluarea impactului economic ar fi utilă raportarea distinctă a duratei până la prima operațiune de stingere și a intervalului necesar finalizării integrale a compensării sau restituirii sumelor aprobate.
Noile criterii de risc fiscal: un test pentru perioada următoare
OPANAF nr. 1.123/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 823 din 28 septembrie 2026, modifică procedura aprobată prin OPANAF nr. 352/2022 și introduce noi situații relevante pentru identificarea riscului de rambursare necuvenită, inclusiv prin analiza informațiilor fiscale și a unor neconcordanțe raportate.
Potrivit art. III din OPANAF nr. 1.123/2026, noile prevederi se aplică începând cu deconturile aferente lunii august 2026, respectiv trimestrului III 2026. În plus, se aplică și deconturilor aflate deja în curs de soluționare la intrarea în vigoare, cu excepția celor transmise anterior compartimentului de inspecție fiscală pentru soluționare cu inspecție fiscală anticipată.
Regula tranzitorie înseamnă că și solicitări depuse anterior pot fi analizate potrivit noilor criterii. Datele statistice disponibile nu permit determinarea ponderii deconturilor aferente stocului de 2,97 miliarde lei, raportat la 30 iunie 2026, care se mai aflau în curs de soluționare la data intrării în vigoare a noilor reglementări. În consecință, amploarea aplicării tranzitorii a noilor criterii de risc și impactul acestora asupra duratei procedurii de rambursare vor putea fi evaluate numai pe baza datelor aferente perioadelor ulterioare.
Pentru contribuabili, devin importante documentarea operațiunilor, concordanța informațiilor fiscale raportate și pregătirea justificărilor necesare clarificării riscurilor identificate.
În cazul IMM-urilor, trebuie avut în vedere și costul conformării: pregătirea documentelor și gestionarea unei eventuale inspecții anticipate pot necesita resurse semnificative în raport cu dimensiunea activității.
Prevenirea rambursărilor necuvenite este necesară, însă verificările ar trebui să fie proporționale cu riscul concret identificat, făcând distincția între neconcordanțele clarificabile documentar și situațiile care justifică inspecții aprofundate.
Datele din primul semestru 2026 constituie un reper anterior noilor reguli. Ele nu demonstrează efectele ordinului, dar pot servi drept bază pentru evaluarea acestora.
Testul va fi dacă noile criterii îmbunătățesc identificarea rambursărilor cu risc fără să prelungească nejustificat soluționarea deconturilor contribuabililor care îndeplinesc condițiile legale.
Ce ar trebui să reflecte statisticile ANAF în viitor?
Pentru evaluarea completă a performanței rambursării TVA, ar fi utilă publicarea unor indicatori suplimentari:
- Vechimea deconturilor întârziate, pe intervale de timp și tranșe valorice.
- Distribuția sumelor întârziate pe categorii de contribuabili, inclusiv IMM-uri, și domenii de activitate.
- Cauzele depășirii termenelor și ponderea deconturilor supuse inspecției fiscale anticipate.
- Durata dintre depunerea decontului, emiterea deciziei, prima compensare sau restituire și stingerea integrală a sumelor aprobate.
- Valoarea sumelor aprobate integral, parțial sau respinse și rezultatele contestațiilor fiscale.
- Evoluția acestor indicatori după aplicarea noilor criterii de risc.
Asemenea informații ar permite evaluarea eficienței administrative dincolo de numărul deconturilor soluționate și ar oferi companiilor, în special IMM-urilor, repere utile pentru planificarea financiară.
Concluzie: performanța trebuie măsurată și din perspectiva contribuabilului
Divergența dintre evoluția numărului deconturilor întârziate și cea a valorii sumelor aferente arată că performanța rambursărilor TVA nu poate fi evaluată printr-un singur indicator.
Reducerea numărului de deconturi reprezintă un semnal administrativ favorabil. Totuși, pentru companii contează și valoarea sumelor aflate în procedură, durata întârzierilor și momentul disponibilității efective a rambursărilor aprobate.
Pentru IMM-uri, unde accesul la finanțare poate fi mai dificil, predictibilitatea acestui moment are o importanță suplimentară.
Noile criterii de risc introduse în septembrie 2026 vor trebui evaluate inclusiv prin impactul asupra duratei de soluționare și asupra lichidității contribuabililor.
O administrație fiscală eficientă trebuie să protejeze bugetul public, dar și să ofere contribuabililor predictibilitate. Controlul riscului fiscal și rambursarea la timp a sumelor cuvenite nu sunt obiective contradictorii. Ele trebuie să funcționeze împreună.
Surse oficiale și documente de referință (linkuri active)
1. ANAF – Buletin Statistic Fiscal nr. 4/2025, secțiunea 7 (31.12.2025)
2. ANAF – Buletin Statistic Fiscal nr. 1/2026, secțiunea 7 (31.03.2026)
3. ANAF – Buletin Statistic Fiscal nr. 2/2026, secțiunile 4.3 și 7 (30.06.2026)
4. Codul de procedură fiscală – art. 77, termene de soluționare
5. ANAF – OPANAF nr. 352/2022, procedura de rambursare TVA
6. ANAF – Informare oficială despre OPANAF nr. 1.123/2026 (6.10.2026)
7. Ministerul Finanțelor – Execuția bugetului general consolidat la 30.06.2026 (PDF)















