Ministerul Finanțelor spune pentru Profit.ro că diferența dintre nivelul de 7,9% (7,88% mai precis) anunțat de către Eurostat și estimarea de la început de an de 7,8% a Ministerului Finanțelor provine în cea mai mare parte din rotunjiri. România poate doar estima deficitul ESA și furnizează date pentru calcul către Eurostat, care poate reclasifica elemente de venituri și cheltuieli.
România a avut și în 2024 cel mai ridicat deficit bugetar din UE, la nivelul de 9,3%.
Important: Guvernul a luat anul trecut măsuri dure de corecție a deficitului bugetar, după nivelul de 9,3% din 2024, creșteri de taxe și reduceri de costuri, inclusiv menținerea deciziei de înghețare a unor cheltuieli majore, cum sunt pensiile și salariile, dar procesul de reducere a deficitului sub pragul de 3% din PIB este unul de durată, importantă fiind revenirea în traiectoria de ajustare prevăzută în planul fiscal pe șapte ani încheiat de România cu Comisia Europeană.
Potrivit datelor Eurostat, văzute de Profit.ro, cele mai mari deficite au fost înregistrate în 2025 în România (-7,9%), Polonia (-7,3%), Belgia (-5,2%) și Franța (-5,1%). La nivel UE, 11 state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.
Totodată, Cipru (+3,4%), Danemarca (+2,9%), Irlanda (+1,8%), Grecia (+1,7%) și Portugalia (+0,7%), au raportat excedent.
La sfârșitul anului 2025, cele mai mici raporturi ale datoriei publice în PIB au fost înregistrate în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%), Irlanda (32,9%), Suedia (35,1%) și Lituania (39,5%), în timp ce 12 state membre au avut raporturi ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB, cele mai mari fiind înregistrate în Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%).
Îndatorarea României s-a situat la 59,3% din PIB, în creștere de la 54,8% din PIB în 2024.
Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit cash este de 6,2% din PIB, iar cea pentru ESA de 6% din PIB, în linie cu angajamentele asumate față de CE. Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost anticipat de Ministerul Finanțelor la 7,8% din PIB.
Parlamentul a adoptat pe 20 martie proiectul legii bugetului de stat și pe cel al bugetului asigurărilor sociale pentru 2026.
În 2024, România a avut un deficit bugetar cash de 8,7%, în timp ce ESA a fost de 9,3%, cel mai ridicat din UE.
România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.
Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și unele reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare mai redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.
Proiecția Ministerului Finanțelor privind deficitele bugetare
Execuția bugetară pentru primele două luni - deficit de 0,7%
Guvernul a închis primele două luni cu un deficit bugetar de 14,2 miliarde lei, respectiv 0,7% din PIB, față de 30,2 miliarde lei, 1,58% din PIB, în primele două luni din 2025, a anunțat Ministerul Finanțelor. Deficitul a fost determinat de execuția din februarie și creșterea cheltuielilor, după ce în ianuarie bugetul a fost pe plus cu circa 850 de milioane de lei.
Execuția bugetului pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB, față de deficitul de 11 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025. A fost prima execuție din ultimii șapte ani cu excedent bugetar în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019.
Acum, pentru primele două luni veniturile sunt în urcare cu 15,7%, iar cheltuielile în scădere cu 1,6%. Doar pentru luna februarie 2026, însă, ritmul de creștere anuală a veniturilor a încetinit față de ianuarie 2026 (doar 13% în februarie față de 18% în ianaurie), în timp ce cheltuieliel au trecut pe creștere anuală în febtruarie (+2,5%, după scădere de 6% în ianuarie. Pentru primele două luni, se menține o scădere de 1,6%, determinată de luna ianuarie).
