Frații Ioan și Viorel Micula încearcă să blocheze în justiția din SUA încercările României de a opri executarea în continuare a unei decizii din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), prin care România a fost obligată la plata de despăgubiri de circa 250 milioane dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia. De la data respectivă, totalul a urcat prin acumularea de dobânzi, astfel că a ajuns la 356 milioane de dolari, din care România a plătit în lunile decembrie și ianuarie 213 milioane de dolari. Plata din decembrie s-a numărat printre factorii care au împins, pe final de an, deficitul bugetar la 4,6% din PIB. Trebuie menționat că finanțele statului se află acum sub o presiune extremă, în contextul în care Guvernul încearcă să susțină de la buget măsuri prin care să limiteze impactul economic devastator al epidemiei de coronavirus.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Pentru restul sumei, statul român a făcut apel în SUA, însă frații Ioan și Viorel Micula cer instanței să nu permită blocarea executării sumei rămase pe parcursul judecării apelului, potrivit unui document analizat de Profit.ro. Cazul se judecă la Curtea Federală a districtului Columbia din statul Washington din SUA. Aceasta este instanța care a admis solicitarea fraților Micula, cetățeni suedezi, privind recunoașterea și punerea în executare a a deciziei ICSID.
Avocații celor doi frați au solicitat ca, în situația în care instanța admite amânarea executării până la judecarea apelului, România să fie obligată să constituie o garanție pentru suma datorată.
Guvernul nu a furnizat detalii despre alte sume în dosarul respectiv.
Potrivit documentului analizat de Profit.ro, redactat de avocații celor doi oameni de afaceri, suma totală pentru care instanța americană a dispus în trecut executarea statului român ar fi ajuns la 356 milioane de dolari, din care România a plătit până în prezent 213 milioane de dolari. Ar mai fi rămas astfel de achitat o sumă de 143 milioane de dolari, la care continuă să se adauge dobânzi.
Plățile statului român către frații Micula, conform documentului
- 31 octombrie 2019 - 23.668 dolari;
- 13 decembrie 2019 - 56.671.229 dolari;
- 16 decembrie 2019 - 155.284.394 dolari
- ianuarie 2020 - 1.220.000 dolari;
- Total - 213,2 milioane dolari.
Posibilă explicație pentru suma de 143 milioane dolari neplătită
Autoritățile nu au furnizat explicații legate de acest caz, astfel că motivele pentru care suma de 143 milioane dolari a fost exclusă de la plată și contestată în instanța din SUA nu sunt cunoscute.
Una dintre companiile controlate de cei doi investitori, European Foods, controlată de cei doi (Micula Ioan - 46,72%, Micula Viorel - 46,72%, Rieni Drinks - 6,54% și European Drinks - 0,00068%) a înregistrat, potrivit Termene.ro, o diminuare substanțială a datoriilor către ANAF în a doua jumătate a anului trecut, ecvhivalent cu peste 100 de milioane de dolari. Cei doi sunt asociați în mai multe firme, de exemplu Viorel Micula fiind asociat în 34 de firme, potrivit datelor Termen.ro.
Date Termene.ro privind datoria la buget a European Food
- 30 iunie 2019 - 427 milioane lei
- 30 septembrie 2019 - 7,85 milioane lei
- 31 decembrie 2019 - Nu are datorii inregistrate la ANAF
Statul a încercat să compenseze și în 2014 suma pe care o avea de plătit în acest caz, mult mai redusă atunci, cu datorii la ANAF ale companiilor fraților Micula, însă măsura a fost respinsă de către Comisia Europeană, care a cerut să se revină asupra deciziei. Statul anulase, atunci, datorii fiscale ale European Food de circa 337,4 milioane de lei.
Istoria cazului Micula vs statul român
În 2013, ICSID a obligat România să plătească firmelor fraților Micula, care dețin cetățenie suedeză, despăgubiri de 84,54 milioane euro plus dobânzi, retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale, cu patru ani înainte de expirarea sa, prevăzută pentru 2009. Calculate la zi, dobânzile duceau suma totală de plată la circa un sfert de miliard de dolari la debutul procesului din SUA, finalizat recent. România a anulat atunci schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE, în vederea respectării normelor europene privind ajutoarele de stat.
Întrucât dobânzile au continuat să se acumuleze, suma de plată se ridică în prezent la 356 milioane de dolari.
În 2013, ICSID a obligat România să plătească firmelor fraților Micula, care dețin cetățenie suedeză, despăgubiri de 84,54 milioane euro plus dobânzi, retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale, cu patru ani înainte de expirarea sa, prevăzută pentru 2009. Calculate la zi, dobânzile duceau suma totală de plată la circa un sfert de miliard de dolari la debutul procesului din SUA. România a anulat atunci schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE, în vederea respectării normelor europene privind ajutoarele de stat. Întrucât dobânzile au continuat să se acumuleze, suma de plată se ridică în prezent la peste 331 milioane dolari.
În procesul din SUA cu frații Micula, statul român a încercat să se prevaleze de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 2018, luată într-un litigiu dintre Slovacia și compania de asigurări de sănătate Achmea înregistrată în Olanda. Astfel, în martie 2018, Curtea a decis că prevederile tratatului bilateral de protejare a investițiilor dintre Slovacia și Olanda încalcă normele UE, pentru că permit unui tribunal arbitral internațional să interpreteze legislația UE în litigii dintre investitori și state membre fără ca deciziile acestor tribunale internaționale să poată fi contestate în instanțe de judecată din UE, ceea ce subminează calitatea CJUE de instanță supremă în ceea ce privește legislația Uniunii.
Avocații fraților Micula au argumentat însă că decizia Achmea a CJUE nu se poate aplica în disputa acestora cu autoritățile de la București pentru că, în momentul în care a debutat arbitrajul lor cu statul român la ICSID, în 2005, România nu era încă membră a UE.
