Rezultatele 1 - 25 din 62 pentru "icsid"

Statul român, prin Ministerul Energiei, a primit câștig de cauză definitiv în litigiul cu grupul elvețian Alpiq AG, judecat în procedură de arbitraj la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, litigiu demarat de elvețieni în 2014 după rezilierea contractelor de vânzare de energie dintre compania de stat Hidroelectrica, controlată de minister, și două subsidiare românești ale acestora.

Guvernul se pregătește să solicite Curții de Arbitraj Internațional din Londra (LCIA) să declare reziliat contractul pentru ”Centrul Dâmbovița”, cunoscutul imobil Casa Radio din Capitală, ca răspuns la cererea în judecată a dezvoltatorului imobiliar cu capital israelian Plaza Centers, care solicită statului român despăgubiri ce au ajuns la 385 milioane euro.

Instabilitatea cadrului legislativ din energie, domeniu în care în mai puțin de un an au fost adoptate peste 10 OUG-uri și legi a afectat grav mediul investițional din România, dovadă faptul că ocupă poziția a doua, după Peru, ca număr de cazuri înregistrate în 2022 la Centrul Internațional de Soluționare a Litigiilor Investiționale (ICSID), de pe lângă Banca Mondială. Nu mai puțin de 8% din totalul celor 50 de litigii înregistrate în 2022 la ICSID provin din România.

Aderlyne Limited, investitor în proiecte de energie solară în România, a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington pentru încălcarea tratatului internațional Carta Energiei.

Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) a declanșat la începutul lunii aprilie procedura de executare silită a grupului European Food&Drinks pentru recuperarea sumei de 1,2 miliarde lei.

Statul român a câștigat un proces la tribunalul arbitral ICSID, în cauza Alverley Investments Limited and Germen Properties Ltd vs. Romania, în care aceștia, investitori în proiectul imobiliar Bãneasa, au acuzat că România a încãlcat un tratat cu Cipru prin acțiuni de intervenție arbitrarã și discriminatorie a organelor de cercetare penalã și a instanțelor judecãtorești, prin privarea investitorilor de posibilitatea de a-și valorifica dreptul de proprietate asupra investițiilor și dreptul la un proces echitabil. Reclamanții, în calitate de acționari ai unor societãți românești, au realizat investiții în proiectul imobiliar Bãneasa. Investiția a fãcut obiectul unei investigații de naturã penalã, finalizatã cu o hotãrâre definitivã de condamnare.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), întrunită marți în Marea Cameră, a anulat hotărârea Tribunalului UE prin care acesta a decis că România este obligată să plătească fraților Micula peste 356 milioane de dolari. Tribunalul UE este obligat acum să rejudece cazul.

România a câștigat definitiv un proces în care oamenii de afaceri Ioan și Viorel Micula au cerut statului român despăgubiri de 9 miliarde de lei. Tribunalul internațional de arbitraj de la Washington a respins în martie 2020 solicitarea fraților Micula, aceștia au cerut anularea deciziei, iar printr-o decizie din 4 ianuarie Comitetul ad-hoc de anulare constituit sub auspiciile Centrului internațional pentru reglementarea diferendelor relative la investiții (ICSID) de pe lângă Banca Mondială a respins cererea de anulare formulată de frații Micula.

Declarații publice din vară ale președintelui Klaus Iohannis, premierului de atunci Florin Cîțu, ex-vicepremierului Dan Barna și fostului ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu, pe subiectul înscrierii peisajului minier Roșia Montană în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, se numără printre probele noi cu care Gabriel Resources, dezvoltatorul proiectului minier aurifer omonim blocat, vrea să își susțină pretențiile de miliarde de dolari față de statul român în cadrul procedurii de arbitraj derulate în această speță la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.

"I-am adus pe investitori în țară, după care i-am înșelat. Dacă vrem ca străinii să investească, n-ar trebui să-I tratăm în felul ăsta!"

Unul dintre cele mai importante holdinguri energetice din Austria, cu încasări anuale de peste 1 miliard de euro și care deține 3 parcuri eoliene în România, a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzându-l de încălcarea așa-numitului Tratat privind Carta Energiei (TCE), un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică, ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.

În toate aceste dispute, companiile care cer despăgubiri au invocat nerespectarea de către România a așa-numitului Tratat privind Carta Energiei, un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică, ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis foarte recent că Tratatul privind Carta Energiei (TCE) este incompatibil cu legislația comunitară.

Gabriel Resources spune că, potrivit informațiilor sale, propunerea României de includere a peisajului cultural Roșia Montană în patrimoniul UNESCO va fi analizată la întrunirea Comitetului Patrimoniului Mondial care va avea loc în format parțial online luna viitoare la Fuzhou, în China, în perioada 16-31 iulie.

Încă o companie de stat din portofoliul Ministerului Energiei vrea să cumpere de pe piață un parc fotovoltaic aflat în funcțiune și acreditat pentru a primi subvenții pe bază de certificate verzi decontate pe facturile consumatorilor de energie, după tranzacții similare încheiate de către Hidroelectrica și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).

Frații Ioan și Viorel Micula încearcă să obțină, în instanța din SUA, recuperarea a peste 96 milioane de dolari, sumă considerată ca fiind rămasă neplătită de către statul român dintr-o decizie din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID). România a fost obligată atunci la plata de despăgubiri de circa 250 milioane dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia, dar de la data respectivă totalul a urcat, prin acumularea de dobânzi, și a trecut de 356 de milioane de dolari.

Gabriel Resources, compania-mamă canadiană a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, care cere despăgubiri de 4,8 miliarde dolari statului român într-un arbitraj derulat la Washington, a numit în Consiliul său de Administrație trei noi membri independenți non-executivi: pe un fost director de afaceri corporative al gigantului produselor de lux Louis Vuitton, pe una dintre cele mai influente femei-executiv din industria minieră și financiară a Americii de Nord, totodată soția unui notoriu "guru" al investițiilor de pe Wall Street, precum și pe unul dintre directorii unui grup minier multinațional implicat într-un proiect, de asemenea controversat, de extracție de aur cu cianuri, în Armenia, cu o evoluție similară cu a celui de la Roșia Montană, grup aflat în faliment.

Un număr de 44 de investitori străini în proiecte locale de producție de energie fotovoltaică, persoane fizice și juridice, majoritatea din Italia, au reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington pentru mai multe modificări legislative care au avut ca rezultat reducerea subvențiilor acordate energiei regenerabile. Este al treilea litigiu de acest tip aflat pe rol la ICSID în care România are calitatea de pârât, pe lângă cele prezentate deja de Profit.ro.

Platforma industrială a RAFO Onești, companie aflată în faliment, a fost cumpărată recent de o firmă din grupul Grampet al fraților Gruia Stoica și Vasile Didilă, Roserv Oil, firmă care anterior preluase, în condiții nedivulgate, creanța deținută asupra rafinăriei de către Petrochemical Holding GmbH, de 217 milioane lei, cea mai mare datorie a RAFO.

Compania din Cipru ce controlează în România firma ce operează parcul eolian Chirnogeni din Dobrogea a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, după cum a relatat Profit.ro, pentru mai multe modificări legislative care au avut ca rezultat reducerea subvențiilor acordate producătorilor de energie regenerabilă, a transmis Ministerul Finanțelor Publice (MFP), la solicitarea Profit.ro.

Vehiculul juridic EP Wind Project (Rom) Six Ltd. din Cipru a înregistrat recent la ICSID o solicitare de demarare a unei proceduri de arbitraj, acuzând România, reprezentată de Ministerul Economiei, de încălcarea Tratatului privind Carta Energiei. Este vorba de un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.

Dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice care au reclamat în urmă cu aproape 2 ani statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington acuzând România de încălcarea tratatului internațional Carta Energiei prin tăierea subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă acordate pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de către consumatori au solicitat Camerei Deputaților de la București documentele pe baza cărora au fost fundamentate legislația românească inițială privind sprijinirea producției de energie verde și modificările pe care aceasta le-a suferit în timp.

Frații Ioan și Viorel Micula încearcă să blocheze în justiția din SUA încercările României de a opri executarea în continuare a unei decizii din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), prin care România a fost obligată la plata de despăgubiri de circa 250 milioane dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia. De la data respectivă, totalul a urcat prin acumularea de dobânzi, astfel că totalul a ajuns la 356 milioane de dolari, din care România a plătit în lunile decembrie și ianuarie 213 milioane de dolari. Plata din decembrie s-a numărat printre factorii care au împins, pe final de an, deficitul bugetar la 4,6% din PIB. Trebuie menționat că finanțele statului se află acum sub o presiune extremă, în contextul în care Guvernul încearcă să susțină de la buget măsuri prin care să limiteze impactul economic devastator al epidemiei de coronavirus.

Statul român a câștigat la finalul săptămânii trecute o a doua procedură de arbitraj cu frații Micula derulată la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), au anunțat avocații care au reprezentat România în cadrul disputei, după ce le-a plătit celor doi, în decembrie anul trecut, peste 912 milioane lei în urma unui prim litigiu internațional, fapt care s-a numărat și printre cauzele depășirii țintei de deficit bugetar pe 2019.

Frații Micula și trei dintre companiile controlate de ei au pus sechestru pe participația de 58,71% din acțiuni a statului român la Conpet Ploiești, operatorul concesionar al sistemului național de conducte de transport al țițeiului și produselor petroliere, precum și pe o parte din deținerea statului la Nuclearelectrica, reprezentând 22,2% din capitalul operatorului centralei Cernavodă.