Rezultatele 1 - 25 din 31 pentru "icsid"

Statul român a obținut o decizie favorabilă din partea unui tribunal din Stockholm în disputa cu frații Micula, care dețin și cetățenie suedeză, și cu mai multe firme ale acestora, dispută în care aceștia încearcă să obțină punerea în executare a unei decizii din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), prin care România a fost obligată să le plătească despăgubiri de circa 250 milioane dolari.

Elvețienii, cu venituri nete anuale de peste 7 miliarde franci elvețieni, operau pe piața locală prin două subsidiare, Alpiq Romindustries SRL și Alpiq Romenergie SRL.

Guvernul Ungariei trebuie să plătească despăgubiri de circa 73 milioane de euro furnizorului francez de tichete de masă Sodexo, potrivit unei decizii a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.

Pe de altă parte, prin două firme înregistrate în Cipru, Puiu Popoviciu a reclamat în vară statul român la Tribunalul Arbitral Internațional de la Washington și a cerut despăgubiri de cel puțin 200 milioane dolari pentru presupuse prejudicii create de sechestrele pe active imobiliare instituite de DNA în dosarul Ferma Băneasa.

Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligației de a recupera în integralitate de la Viorel și Ioan Micula și de la grupul lor de companii ajutoare de stat ilegale în valoare de până la 92 de milioane euro, în conformitate cu o decizie a Comisiei din 2015. Pe de altă parte, cei doi cer unui tribunal american să oblige România să le plătească despăgubiri de un sfert de miliard de dolari.

Potrivit raportului privind cauzele insolvenței Hidroelectrica, contractele dintre Hidroelectrica și cele două subsidiare românești ale Alpiq au generat prejudicii totale de peste 849 milioane lei pentru producătorul de energie hidro. În cererea sa de arbitraj, Alpiq AG acuza că, prin rezilierea contractelor respective, statul român, acționar majoritar al companiei, a încălcat Acordul cu privire la promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor semnat de România și Elveția.

Statul român respinge acuzațiile Gabriel Resources potrivit cărora, prin acțiunile și inacțiunile sale, i-ar fi expropriat companiei investițiile în proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, provocându-i daune de peste 4 miliarde de dolari, și arată, în contrapledoaria depusă la tribunalul arbitral de la Washington, fără să-și recunoască vreo culpă, că teoretic, în cel mai rău caz, Gabriel Resources ar putea fi îndreptățită la despăgubiri din partea Guvernului doar pentru eventuala întârziere a începerii proiectului, însă în sumă substanțial mai mică.

Pretențiile sunt ridicate de două firme înregistrate în Cipru care dețin participații la mai multe companii prin care omul de afaceri Puiu Popoviciu derulează proiecte imobiliare și care susțin, potrivit MFP, că sechestrele instituite de DNA au avut ca efect exproprierea indirectă a investițiilor lor și ignorarea titlului pe care îl dețin asupra terenului din Băneasa.

Potrivit datelor Gabriel Resources, salariul anual brut de bază al lui Dragoș Tănase ca director general al RMGC este de 408.688 dolari canadieni (circa 1,27 milioane lei pe an, respectiv 106.000 lei pe lună). Fostul CEO al Gabriel Resources, Jonathan Henry, avea, înainte de a părăsi compania, un salariu anual brut de bază de 735.311 dolari canadieni.

La începutul lunii iulie 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internațional în curs. "Noi, guvernarea PSD – ALDE, nu am fost și nu suntem dispuși să plătim din buzunarul cetățeanului cele peste 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma acestui litigiu", a susținut ministrul Culturii, George Ivașcu.

Calculele se bazează pe pretenția companiei de a fi identificat cu precizie momentul în timp de la care presupusul prejudiciu ar fi devenit efectiv: 29 iulie 2011. Întâmplător sau nu, la data respectivă, acțiunile Gabriel Resources erau cotate pe bursa din Toronto la prețul de 7,79 dolari/titlu, cu doar circa 9% sub maximul istoric de 8,60 dolari/titlu consemnat în iunie 2010.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în martie, într-o dispută dintre Slovacia și o companie de asigurări din Olanda, că prevederile din tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate între statele UE, care impun ca litigiile legate de aceste tratate să fie rezolvate în tribunale arbitrale internaționale, încalcă legislația europeană. Decizia are deja efecte - compania franceză Airbus Helicopters a anunțat că își retrage o acțiune de arbitraj internațional declanșată împotriva Poloniei.

Ministerul Energiei a confirmat, la solicitarea Profit.ro, că a primit pe 8 iunie notificarea de dispută din partea dezvoltatorilor de parcuri fotovoltaice care au reclamat recent România la un tribunal internațional din Washington pentru încălcarea tratatului internațional al Cartei Energiei și că, potrivit legislației în vigoare, de acest tip de litigii se ocupă Ministerul Finanțelor Publice. Profit.ro a anunțat anterior că mai mulți dezvoltatori de parcuri fotovoltaice au înregistrat la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington o cerere de declanșare a unei proceduri de arbitraj cu România.

Din 2013, autoritățile de la București au început să taie semnificativ din subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sub formă de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România, pentru a ține sub control prețul final plătit de clienți.

În ultimul său raport trimestrial, Gabriel Resources afirmă că includerea localității Roșia Montană în patrimoniul UNESCO “ar avea un impact material advers asupra afacerilor, activelor și situației financiare a companiei prin aceea că ar limita drastic termenii în care un proiect minier în zonă ar putea fi autorizat și, în consecință, și posibilitatea unei rezolvări amiabile a disputei cu statul român“.

Aceasta a respins cererea României de anulare a solicitării fraților Micula, cetățeni suedezi, privind recunoașterea și punerea în executare a a deciziei din 2013 a ICSID, prin care statul român a fost obligat la plata de despăgubiri de circa 250 milioane dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia.

În noiembrie anul trecut, frații Micula și 3 companii controlate de ei au solicitat curții federale a districtului Columbia din statul Washington din SUA recunoașterea și punerea în executare a deciziei ICSID din 2013, respectiv obligarea României la plata de despăgubiri de 250 milioane dolari pentru retragerea cu 4 ani înaine de termen a unei scheme de încurajare a investițiilor prin facilități fiscale.

Frații Gavazzi au preluat 70% din acțiunile combinatului siderurgic Socomet Oțelu Roșu în 1999, plătind în acest scop 500.000 euro Fondului Proprietății de Stat. Compania a intrat în faliment în 2003, iar cumpărătorii au reclamat România la ICSID în 2012, acuzând că statul și-a încălcat angajamentul de a reeșalona sau de a șterge datoriile combinatului, măsura în schimbul căreia investitorii se angajau să efectueze investiții în societate.

Suspendarea survine cu doar o săptămână înaintea deadline-ului din 15 februarie până la care statul român trebuie să depună la tribunal documentația de răspuns la memoriul Gabriel Resources înaintat instanței în vara anului trecut, în care compania își prezenta și argumenta pretențiile de peste 4 miliarde de dolari față de România.

În acest fel, Gabriel Resources, practic, se întoarce într-un fel de unde a plecat. La înființare, în 1997, numele său inițial a fost Starx Resources Canada și s-a listat pe bursa din Vancouver. TSX Venture Exchange, unde Gabriel Resources își va transfera acțiunile, a fost creată în 1999 prin fuziunea burselor din Vancouver, Alberta și Montreal.

A fost creat juridic un fond care, în eventualitatea în care Gabriel Resources va avea câștig de cauză în arbitraj, va fi alimentat cu 7,5% din primii 500 milioane dolari din despăgubirile totale câștigate de companie la Washington (37,5 milioane dolari), plus 2,5% din ceea ce depășește suma de 500 milioane dolari. Acest fond va fi utilizat după eventuala victorie în arbitraj pentru recompensarea managerilor, a angajaților de bază ai companiei și a altor experți care au contribuit la obținerea rezultatului pozitiv, sumele individuale pe care le va încasa fiecare urmând să fie stabilite atunci.

Tribunalul de la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, care judecă arbitrajul în care Gabriel Resources cere despăgubiri de 4,4 miliarde dolari statului român pentru blocarea proiectului minier aurifer de la Roșia Montană, a decis că publicul și părțile neimplicate în dispută nu vor avea acces la rapoartele experților prezentate în cadrul procedurii și nici la declarațiile martorilor din proces.

Regulile Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington prevăd că judecătorii trebuie să fie "persoane de înalt standard moral și cu competență recunoscută în drept, comerț, industrie sau finanțe, capabile de judecată independentă". Părțile aflate în litigiu pot propune recuzarea unui judecător în baza oricărui fapt care ar indica lipsa acestor calități.

Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) declasificase, până la finalul lunii august a anului trecut, un număr de 242 de documente oficiale anterior clasificate ca secrete de serviciu, legate de proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, și era, la acea dată, în curs de a declasifica alte 248, pentru a putea fi consultate, utilizate și prezentate ca probe de către părți în cadrul procedurii de arbitraj a litigiului dintre statul român și Gabriel Resources.

Ministerul Finanțelor Publice nu contrazice însă afirmațiile anterioare ale Gabriel Resources, potrivit cărora ANAF a decis, în septembrie, să anuleze procedura de executare silită a RMGC, care viza o rambursare de TVA în sumă de 27 milioane lei efectuată de stat către companie pentru achiziții de servicii de PR, publicitate, promovare și consultanță, rambursare considerată inițial nejustificată de către Fisc.