Rezultatele 1 - 25 din 48 pentru "icsid"

Frații Ioan și Viorel Micula încearcă să obțină, în instanța din SUA, recuperarea a peste 96 milioane de dolari, sumă considerată ca fiind rămasă neplătită de către statul român dintr-o decizie din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID). România a fost obligată atunci la plata de despăgubiri de circa 250 milioane dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia, dar de la data respectivă totalul a urcat, prin acumularea de dobânzi, și a trecut de 356 de milioane de dolari.

Gabriel Resources, compania-mamă canadiană a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, care cere despăgubiri de 4,8 miliarde dolari statului român într-un arbitraj derulat la Washington, a numit în Consiliul său de Administrație trei noi membri independenți non-executivi: pe un fost director de afaceri corporative al gigantului produselor de lux Louis Vuitton, pe una dintre cele mai influente femei-executiv din industria minieră și financiară a Americii de Nord, totodată soția unui notoriu "guru" al investițiilor de pe Wall Street, precum și pe unul dintre directorii unui grup minier multinațional implicat într-un proiect, de asemenea controversat, de extracție de aur cu cianuri, în Armenia, cu o evoluție similară cu a celui de la Roșia Montană, grup aflat în faliment.

Un număr de 44 de investitori străini în proiecte locale de producție de energie fotovoltaică, persoane fizice și juridice, majoritatea din Italia, au reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington pentru mai multe modificări legislative care au avut ca rezultat reducerea subvențiilor acordate energiei regenerabile. Este al treilea litigiu de acest tip aflat pe rol la ICSID în care România are calitatea de pârât, pe lângă cele prezentate deja de Profit.ro.

Platforma industrială a RAFO Onești, companie aflată în faliment, a fost cumpărată recent de o firmă din grupul Grampet al fraților Gruia Stoica și Vasile Didilă, Roserv Oil, firmă care anterior preluase, în condiții nedivulgate, creanța deținută asupra rafinăriei de către Petrochemical Holding GmbH, de 217 milioane lei, cea mai mare datorie a RAFO.

Compania din Cipru ce controlează în România firma ce operează parcul eolian Chirnogeni din Dobrogea a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, după cum a relatat Profit.ro, pentru mai multe modificări legislative care au avut ca rezultat reducerea subvențiilor acordate producătorilor de energie regenerabilă, a transmis Ministerul Finanțelor Publice (MFP), la solicitarea Profit.ro.

Vehiculul juridic EP Wind Project (Rom) Six Ltd. din Cipru a înregistrat recent la ICSID o solicitare de demarare a unei proceduri de arbitraj, acuzând România, reprezentată de Ministerul Economiei, de încălcarea Tratatului privind Carta Energiei. Este vorba de un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.

Dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice care au reclamat în urmă cu aproape 2 ani statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington acuzând România de încălcarea tratatului internațional Carta Energiei prin tăierea subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă acordate pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de către consumatori au solicitat Camerei Deputaților de la București documentele pe baza cărora au fost fundamentate legislația românească inițială privind sprijinirea producției de energie verde și modificările pe care aceasta le-a suferit în timp.

Frații Ioan și Viorel Micula încearcă să blocheze în justiția din SUA încercările României de a opri executarea în continuare a unei decizii din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), prin care România a fost obligată la plata de despăgubiri de circa 250 milioane dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia. De la data respectivă, totalul a urcat prin acumularea de dobânzi, astfel că totalul a ajuns la 356 milioane de dolari, din care România a plătit în lunile decembrie și ianuarie 213 milioane de dolari. Plata din decembrie s-a numărat printre factorii care au împins, pe final de an, deficitul bugetar la 4,6% din PIB. Trebuie menționat că finanțele statului se află acum sub o presiune extremă, în contextul în care Guvernul încearcă să susțină de la buget măsuri prin care să limiteze impactul economic devastator al epidemiei de coronavirus.

Statul român a câștigat la finalul săptămânii trecute o a doua procedură de arbitraj cu frații Micula derulată la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), au anunțat avocații care au reprezentat România în cadrul disputei, după ce le-a plătit celor doi, în decembrie anul trecut, peste 912 milioane lei în urma unui prim litigiu internațional, fapt care s-a numărat și printre cauzele depășirii țintei de deficit bugetar pe 2019.

Frații Micula și trei dintre companiile controlate de ei au pus sechestru pe participația de 58,71% din acțiuni a statului român la Conpet Ploiești, operatorul concesionar al sistemului național de conducte de transport al țițeiului și produselor petroliere, precum și pe o parte din deținerea statului la Nuclearelectrica, reprezentând 22,2% din capitalul operatorului centralei Cernavodă.

Curtea Federală a districtului Columbia din statul Washington din SUA a admis solicitarea fraților Micula, cetățeni suedezi, privind recunoașterea și punerea în executare a a deciziei din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), prin care România a fost obligată la plata de despăgubiri de circa 250 milioane dolari pentru încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investițiilor dintre România și Suedia, relevă date analizate de Profit.ro.

După cum a relatat Profit.ro, într-o situație similară, statul român a plătit în august 2015 cu întârziere de o zi față de data scadentă dobânzile datorate deținătorilor de obligațiuni guvernamentale în valută emise de România, după ce Hassan Awdi, fostul proprietar al rețelei Rodipet, a obținut în justiție poprirea conturilor statului deschise la Citibank Londra din care se fac plățile aferente serviciului datoriei publice guvernamentale a României.

RMGC a înaintat ANRM în martie cerere de prelungire a valabilității licenței, în contextul în care compania spune că "și-a confirmat în mod consistent voința de a intra într-un proces de consultare cu autoritățile române în scopul ajungerii la o rezolvare amiabilă a disputei arbitrale de la ICSID sau la un aranjament care să permită grupului decompanii Gabriel Resources să dezvolte proiectul auro-argintifer Roșia Momtană din România".

Frații Micula au depășit un obstacol juridic care îi putea pune în situația de a fi obligați să restituie statului român o parte din banii încasați până acum, ca despăgubiri, și de a nu primi acele sume la care consideră că sunt îndreptățiți.

Firmele European Drinks, European Food, Scandic Distilleries, Rieni Drinks, Starmill și Transilvania General Import-Export, controlate de frații Micula, care au format primul mare holding românesc de companii de după Revoluție și, timp de mai mulți ani, cel mai mare jucător din industria alimentară locală, cu numeroase branduri de produse înregistrate și cu exporturi în 40 de țări, au câștigat în primă instanță procesele în care Banca Comercială Română solicita intrarea lor în insolvență.

Despre procedurile de arbitraj în care e implicată România la Paris aflăm de cele mai multe ori exact ce și cât vor părțile să aflăm: că Enel a plătit SAPE SA suma de 401 milioane euro în dosarul Electrica Muntenia Sud (și a scăpat de plata unei sume duble în altul), că statul datorează sume importante austriecilor de la OMV reprezentând costuri de decontaminare pre-privatizare sau că CFR SA e în dispută cu proiectantul finlandez al reabilitării liniei de cale ferată Curtici-Simeria.

Statul român a obținut o decizie favorabilă din partea unui tribunal din Stockholm în disputa cu frații Micula, care dețin și cetățenie suedeză, și cu mai multe firme ale acestora, dispută în care aceștia încearcă să obțină punerea în executare a unei decizii din 2013 a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), prin care România a fost obligată să le plătească despăgubiri de circa 250 milioane dolari.

Elvețienii, cu venituri nete anuale de peste 7 miliarde franci elvețieni, operau pe piața locală prin două subsidiare, Alpiq Romindustries SRL și Alpiq Romenergie SRL.

Guvernul Ungariei trebuie să plătească despăgubiri de circa 73 milioane de euro furnizorului francez de tichete de masă Sodexo, potrivit unei decizii a Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.

Pe de altă parte, prin două firme înregistrate în Cipru, Puiu Popoviciu a reclamat în vară statul român la Tribunalul Arbitral Internațional de la Washington și a cerut despăgubiri de cel puțin 200 milioane dolari pentru presupuse prejudicii create de sechestrele pe active imobiliare instituite de DNA în dosarul Ferma Băneasa.

Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligației de a recupera în integralitate de la Viorel și Ioan Micula și de la grupul lor de companii ajutoare de stat ilegale în valoare de până la 92 de milioane euro, în conformitate cu o decizie a Comisiei din 2015. Pe de altă parte, cei doi cer unui tribunal american să oblige România să le plătească despăgubiri de un sfert de miliard de dolari.

Potrivit raportului privind cauzele insolvenței Hidroelectrica, contractele dintre Hidroelectrica și cele două subsidiare românești ale Alpiq au generat prejudicii totale de peste 849 milioane lei pentru producătorul de energie hidro. În cererea sa de arbitraj, Alpiq AG acuza că, prin rezilierea contractelor respective, statul român, acționar majoritar al companiei, a încălcat Acordul cu privire la promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor semnat de România și Elveția.

Statul român respinge acuzațiile Gabriel Resources potrivit cărora, prin acțiunile și inacțiunile sale, i-ar fi expropriat companiei investițiile în proiectul minier aurifer blocat de la Roșia Montană, provocându-i daune de peste 4 miliarde de dolari, și arată, în contrapledoaria depusă la tribunalul arbitral de la Washington, fără să-și recunoască vreo culpă, că teoretic, în cel mai rău caz, Gabriel Resources ar putea fi îndreptățită la despăgubiri din partea Guvernului doar pentru eventuala întârziere a începerii proiectului, însă în sumă substanțial mai mică.

Pretențiile sunt ridicate de două firme înregistrate în Cipru care dețin participații la mai multe companii prin care omul de afaceri Puiu Popoviciu derulează proiecte imobiliare și care susțin, potrivit MFP, că sechestrele instituite de DNA au avut ca efect exproprierea indirectă a investițiilor lor și ignorarea titlului pe care îl dețin asupra terenului din Băneasa.