În ultimii 10 ani (2025-2015) sunt județe care au pierdut și peste 10% din locuitori.
”Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor și cea a vârstnicilor a fost anul 2008, emigrarea masivă a populației tinere în vârstă de muncă influențând direct această inflexiune.
Schimbările demografice vizează structura pe grupe de vârstă a populației, creșterea ponderii persoanelor în vârstă ridicând probleme economice și sociale deosebite”, spun statisticienii, citați de Hotnews.
Două Românii statistice: după domiciliu și rezidentă
Primul lucru esențial pe care îl clarifică documentul INS este diferența dintre populația după domiciliu și populația rezidentă. România „oficială” are 21,7 milioane de persoane cu domiciliul în țară, dar România „reală”, cea care trăiește efectiv aici, are doar aproximativ 19 milioane de locuitori.
Diferența este migrația. Milioane de români figurează în acte, dar își duc viața economică în alte state. Această ruptură distorsionează percepția publică: planificăm politici pentru o țară mai mare decât cea care există în realitate.
Îmbătrânirea populației este o temă majoră la nivel european. În Franța, o comisie coordonată de economiștii Olivier Blanchard și Jean Tirol a identificat-o drept una dintre cele trei provocări esențiale, alături de schimbările climatice și reducerea inegalităților. Raportul lor subliniază necesitatea unui echilibru între viața activă și perioada de pensionare, scria și președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, într-o analiză publicată în Contributors.ro.
Stabilizarea populației României depinde de un spor natural pozitiv și/sau migrație. Relansarea natalității este dificilă, după 35 de ani de declin, iar migrația poate compensa doar parțial scăderea populației, spune cercetătorul român. În 2024, România avea 19 milioane de locuitori, dar menținerea acestui prag necesită, în opinia lui Tudorel Andrei, un mediu economic atractiv.
În UE, multe state atenuează declinul demografic prin migrație, dar puține au un spor natural pozitiv (ex. Franța, Malta, Suedia). Franța, care tradițional a avut un spor natural ridicat, a înregistrat în 2024 cel mai mic sold natural de după al Doilea Război Mondial, explică președintele Institutului Național de Statistică.
Scăderea natalității și creșterea speranței de viață generează dezechilibre între grupele de vârstă, afectând forța de muncă, sistemul de pensii și cererea de servicii sociale. Ponderea populației peste 65 de ani a crescut semnificativ în UE, ajungând la 21,3% în 2023, iar în România la 20%.
Spre deosebire de alte țări europene, România a parcurs acest proces de îmbătrânire într-o perioadă foarte scurtă, fiind accentuat de: eliminarea restricțiilor privind avortul după 1989, adoptarea unui nou model de planning familial (creșterea vârstei mamei la prima naștere de la 23,7 ani în 2000 la 27,5 ani în 2023) și emigrarea masivă a populației tinere.
Îmbătrânirea demografică este accentuată în județele cu vârsta medie ridicată (ex. Teleorman – 46,9 ani). Localitățile mici sunt cele mai afectate, unele având o vârstă medie de peste 50 de ani. În schimb, județe precum Iași au o populație mai tânără (39 ani).
Fenomenul îmbătrânirii populației va continua, afectând economia, serviciile sociale și sustenabilitatea sistemului de pensii.
Vârsta medie a populației a ajuns la 42,9 ani, iar vârsta mediană la 43,7 ani, în creștere accelerată față de acum un deceniu.
Structura pe vârste arată clar unde se rupe lanțul:
grupele sub 20 de ani sunt tot mai mici;
grupele 45–59 de ani sunt cele mai numeroase;
populația de peste 65 de ani reprezintă deja peste 20% din populația rezidentă.
Indicele de îmbătrânire a ajuns la 130 de persoane vârstnice la 100 de copii, față de 106 în 2014. Cu alte cuvinte, România are deja mai mulți bunici decât nepoți.
Raportul de dependență: presiunea care urmează
Un indicator-cheie pentru economie este raportul de dependență demografică: câți copii și vârstnici sunt susținuți de populația adultă. În 2025, acest raport a urcat la 56 de persoane dependente la 100 de adulți activi, față de 47 în urmă cu un deceniu.
Aceasta nu este o problemă viitoare. Este una prezentă. Ea explică:
presiunea pe bugetul de pensii,
lipsa forței de muncă,
tensiunile din sănătate și educație,
dificultatea de a susține creșteri salariale rapide fără inflație.
Migrația și natalitatea: dublul șoc
Îmbătrânirea României nu este rezultatul unui singur fenomen, ci al două șocuri simultane:
Scăderea natalității – generațiile tinere sunt numeric mai mici.
Emigrația populației active – exact segmentul care ar trebui să susțină sistemul pleacă.
Un detaliu revelator din datele INS: zeci de mii de copii români se nasc anual în străinătate. Vârful a fost în 2019, iar scăderea din 2024 arată nu o revenire, ci o diminuare a cohortelor fertile. Sunt mai puțini potențiali părinți, oriunde s-ar afla.
O țară tot mai polarizată
Din punct de vedere teritorial, România devine tot mai dezechilibrată. Aproape 10% din populația cu domiciliul este concentrată în București. Alte câteva județe mari adună restul creșterii, în timp ce zone întinse din țară se golesc.
Densitatea medie este de 91 locuitori/km², dar Bucureștiul ajunge la aproape 9.000 locuitori/km², în timp ce județe precum Tulcea coboară sub 30. Aceasta nu este doar o statistică: este explicația pentru dispariția serviciilor publice, a investițiilor și a pieței muncii în anumite regiuni.
Ce înseamnă asta pentru economie
Datele INS descriu o economie care va trebui să funcționeze cu:
mai puțini lucrători,
mai mulți pensionari,
presiune fiscală mai mare,
cerere internă structurată diferit (mai multă sănătate, mai puțină educație),
creștere economică mai greu de obținut prin volum.
