Reputația, investițiile și profesionalizarea guvernanței corporative sunt principalele câștiguri anticipate de mediul public și privat.
Invitații celei de-a treia ediții a proiectului media realizat de Envisia, Profit.ro și Prima News au fost Adriana Lobdă, co-fondator Envisia, Narcisa Oprea, partener Schoenherr, Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, coordonator al procesului de aderare la OCDE și Dumitru Chisăliță, președintele Consiliului de Administrație Romgaz. Moderator: Sebastian Zachmann.
Aderarea la OCDE: O oportunitate unică pentru reforma guvernanței corporative în România
Potrivit invitaților, aderarea la OCDE nu înseamnă doar un obiectiv strategic, ci și o schimbare de mentalitate pentru România – o trecere către guvernanță responsabilă, transparență și performanță instituțională.
Adriana Lobdă, co-fondator Envisia, a subliniat că efectele aderării se vor vedea în toate planurile – de la reputația României la nivel internațional până la modul în care companiile vor funcționa:
„Sunt convinsă de acest lucru și mă bucur că am văzut în ultimul timp multe inițiative de educare …legate de beneficiile pe care această aderare ne-o aduce. Cu siguranță cred că vorbim de o vizibilitate mai bună, o reputație mai bună, un acces la finanțare mai bun și poate că vom aborda și ideea de o mai bună guvernanță. Toate acestea ne sunt aduse prin acest proces de aderare.”
Rolul Administrației Publice: De la reglementare la parteneriat strategic
Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator al procesului de aderare, a arătat că România parcurge etapele într-un ritm accelerat, cu un obiectiv clar: finalizarea procesului până în 2026.
„Este un obiectiv pe care dorim să-l atingem de multă vreme. În 2004 am depus pentru prima oară cererea de aderare. În 2022 am început procesul. Avem de discutat cu 25 de comitete ale OCDE… Dacă se întâmplă asta, vom fi una dintre țările care vor fi aderat cel mai repede, pentru că standardele OCDE cresc de la un proces de aderare la altul.”
Niculescu a insistat că administrația publică trebuie să depășească logica de conformitate și să interiorizeze principiile de guvernanță:
„Important nu este doar să bifăm niște căsuțe, ci să și interiorizăm ce se întâmplă acolo. OCDE este cea mai bună școală de guvernanță din lumea întreagă. Este ca și cum ai fi la o facultate numai cu premianți. Trebuie să fii și tu premiant ca să nu scazi nivelul clasei.”
El a subliniat și beneficiile concrete: creșterea ratingului de țară, atragerea investițiilor și reducerea costurilor de finanțare.
Contribuția Mediului de Afaceri: Expertiză, performanță și transparență
Din perspectiva mediului de afaceri, Narcisa Oprea, partener Schoenherr, a arătat că principiile OCDE sunt deja vizibile în companiile listate – acolo unde performanța, transparența și comunicarea clară sunt indicatorii unei guvernanțe sănătoase.
„Dacă vedem o companie care livrează performanță financiară și performanță operațională, cu siguranță înțelege și aplică. Dacă vedem o companie care comunică, nu numai constant, ci simplu, clar, eficient și la timp, cu siguranță înțelege și aplică. Prin urmare, cred că este foarte simplu să ne lămurim care sunt companiile care înțeleg și aplică buna guvernanță.”
Ea a explicat că listarea la bursă este un moment de maturizare:
„Guvernanța sănătoasă a unei companii este un element critic din perspectiva investitorilor. Chiar dacă legea le oferă diverse pârghii de protecție, ei nu vor vrea să facă uz de ele. Ei vor ca acea companie să evolueze sănătos. Ori în momentul în care ți-ai asumat și aplici standardele OCDE, nu există altă perspectivă decât aceea că interesul investitorilor față de tine va exista.”
Din perspectiva companiilor mari cu capital mixt, Dumitru Chisăliță, președintele Consiliului de Administrație Romgaz, a arătat că aplicarea standardelor OCDE a adus rezultate vizibile, mai ales în zona transparenței și a încrederii între acționari.
„Odată cu listarea la bursă din 2013 și procesele ulterioare, au venit la pachet și o serie de schimbări ample. A fost adoptarea codurilor care practic făceau ca compania să fie mult mai bine reprezentată în raport cu acționarii… pentru că am considerat că transparența și încrederea reprezintă niște elemente importante.”
Profesionalizarea prin educație – infrastructura invizibilă a guvernanței
Adriana Lobdă a evidențiat că educația în guvernanță este infrastructura invizibilă a unei economii performante.
„Cred că am făcut progrese în ultimii ani vis-a-vis de cultura guvernanței… Companiile care merg și se listează își educă membrii de board, îi trimit la școală, înțeleg ce înseamnă principiile din spatele guvernanței. Deci există un progres real.”
Ea a subliniat necesitatea unei alianțe între stat, business și mediul academic, în care fiecare își aduce aportul:
„Cred că prin modul în care ai adresat întrebarea deja ne gândim la o alianță între cei trei actori, un parteneriat, fiecare venind cu un rol diferit… Din perspectiva statului, ar trebui să vedem partea de transparență, din cea a business-ului – modele de leadership, iar din cea educațională – meritocrație și valori.”
Mentalitate și schimbare culturală în guvernanță
Dumitru Chisăliță a atras atenția asupra nevoii de a depăși formalismul și de a transforma principiile OCDE într-un reflex cultural.
„Din păcate, ultimii 20 de ani, undeva după intrarea în NATO și UE, am avut ocazia noi ca români să importăm multe lucruri bune și din păcate să le stricăm cu performanțele noastre… E foarte important să mergem către o cultură în care aceste standarde să fie un fel de șapte ani de acasă.”
România, la masa deciziilor globale
Luca Niculescu a concluzionat că aderarea la OCDE va oferi României nu doar prestigiu, ci și un rol activ în definirea politicilor internaționale.
„Faptul că ești la masa celor care decid sau celor care schițează viitorul este mai bine decât să nu fii la acea masă, pentru că până la urmă acele standarde oricum ți se aplică și ție. Mai bine faci parte dintre cei care le redactează.”
Concluzii: O foaie de parcurs pentru o cultură comună a guvernanței
Discuția din Academia de Guvernanță a arătat clar că aderarea la OCDE nu este doar un proces tehnic, ci o transformare culturală.
România are oportunitatea de a-și consolida reputația, de a atrage investiții și de a crea o cultură a guvernanței bazată pe competență, educație și responsabilitate.
Cele mai importante idei:
1. OCDE este cea mai bună școală de guvernanță din lume și este considerat cel mai important proiect de țară după aderarea la NATO și UE, cu o țintă realistă de finalizare în 2026.
2. Aderarea va crește credibilitatea României și va facilita investițiile, finanțarea si va creste nivelul de trai al românilor
3. Guvernanța corporativă devine un criteriu central de performanță pentru companiile listate.
4. Educația și profesionalizarea membrilor de board sunt esențiale pentru sustenabilitate și performanță.
5. Aderarea va transforma România din beneficiar de reguli în contributor la stabilirea lor, consolidându-i rolul global.
Academia de Guvernanță – dialog pentru o Românie performantă
Un proiect media realizat de Prima News, Profit.ro și Envisia, prima școală de business din România dedicată guvernanței și profesionalizării membrilor consiliilor de administrație. . În fiecare vineri, ora 20:00, pe Prima News. Reluare marți, ora 22:00. Online pe Profit.ro.
Despre Envisia
Envisia este prima școală de business din România dedicată guvernanței corporative și profesionalizării membrilor consiliilor de administrație. Prin programe acreditate internațional, masterclass-uri și proiecte media precum Academia de Guvernanță, Envisia contribuie la formarea liderilor care transformă principiile bunei guvernanțe în performanță și încredere. Află mai multe pe www.envisia.eu.
