EXCLUSIV AUDIO Bolojan admite că supraimpozitarea contractelor part-time nu este o măsură justă. De ce a majorat TVA în loc să reformeze administrația și companiile de stat. Apucături balcanice cu banul public! INTERVIU

Liderul liberal recunoaște că supraimpozitarea contractelor part-time nu este o măsură justă, dar spune că trebuie luată o decizie în funcție de planurile bugetare ale noului guvern.

Bolojan mai spune că este viabilă o majorare salarială, omisă acum de noii guvernanți, dacă respectă regulile contabilității, respectiv cheltuieli acoperite de venituri.

Întrebat de ce a insistat pentru majorarea TVA în loc de a reforma administrația sau a restructura companiile de stat, respectiv de a găsi alte soluții fiscale, liderul liberal susține că reformele și restructurările nu puteau fi realizate rapid, în condițiile în care România trebuia să ia de urgență măsuri de corectare a deficitului bugetar și de majorare a veniturilor, condiționată de riscul suspendării fondurilor europene.

Bolojan adaugă că dacă s-ar putea renunța la măsură, ar fi făcut-o actualul guvern.

CITEȘTE ȘI ”Dosarul cu șină”: Mari amenzi pentru funcționarii care continuă să ceară persoanelor și firmelor copii de pe documente emise de stat - Măsură adoptată în primă etapă

Bolojan: Înțeleg că a fost o măsură care n-a fost bună. Oare de ce credeți că actualul guvern n-a redus TVA-ul ca prima măsură? Cum a urlat vreo 3, 4, 5 de zile? De ce credeți? (...) Deci, eu nu sunt un populist. Ar trebui să dau vina pe contexte. Vedeți ce caută acum? Moștenirea dezastruoasă.

Nu. România trebuia să-și restructureze și veniturile. Nu poți să ai un sistem de sănătate funcțional, un sistem de educație, investiții, dacă n-ai venituri corespunzătoare. Nu poți să ai venituri de tip anglo-saxon, mici, cheltuieli sociale și aparat de stat de tip nordic și apucături balcanice în administrarea banului public” Ăsta este cocktail-ul care te duce la o explozie.

Reporter: Pentru că ați vorbit și ați spus că noul guvern nu va putea rezolva cele trei reforme structurale care ar trebui făcute... 

Bolojan: Nu am spus că nu va putea. Sunt așteptări scăzute, cunoscându-i pe ocupanții posturilor și ce n-au făcut înainte.

*(”Nu aveți nicio șansă, domnule Luca Niculescu, să rezolvați probleme structurale precum cele din sănătate, cele legate de salarizarea unitară sau cele privind sumele imorale pentru magistrați” - extras din discursul rostit de Ilie Bolojan la votul de învestire a Guvernului Niculescu - n.red.)

CITEȘTE ȘI Modificări la Codul Fiscal, avizate, privind deductibilitatea cheltuielilor intra-grup: Vor fi nedeductibile cele privind serviciile de management, consultanță și vor fi plafonate cheltuielile cu dobânzile

Reporter: Legat de una dintre reforme, salarizarea, ați spus anterior că orice guvern care vine ar trebui să aibă o indexare nu doar a pensiilor, ci și a salariilor...

Bolojan: Nu am spus asta. Am spus așa: având în vedere că timp de 2 ani de zile au fost plafonate, va fi foarte greu pentru orice fel de guvern, pentru că inflația a rupt din puterea de cumpărare, să nu indexeze într-o anumită formulă. Am spus că va fi foarte greu.

*(”E mult mai corect să avem o astfel de lege de salarizare unitară, pentru că suntem în situația în care ne încasăm banii și doi avem o predictibilitate pentru anii următori. Dacă nu facem asta, indiferent ce guvern va fi în toamna acestui an, vom fi în situația în care va fi pus să indexeze salariile și indexarea de salarii va aduce tot o creștere a anvelopei aproximativă cu ceea ce aduce legea salarizării unitare, dar nu va corecta inechitățile” - Ilie Bolojan, declarație din 7 august 2026 - n.red.)

Dacă ar fi dat legea salarizării, în august, când nu pierdeam nici cele 770 de milioane de euro, era o indexare cinstită. Ce înseamnă cinstită? Cei care au salarii mult mai mari decât ar trebui să le aibă, nu li s-ar fi indexat nimic, iar cei care sunt astăzi la un nivel de salarizare sub cel normal, li s-ar fi indexat nu cu rata inflației, sau viitoare, ci cu 20%, cu 25% și s-ar fi corectat puțin inechitățile. Așa, inechitățile, dacă doar se indexează, indiferent cu ce procent, vor fi și mai mari.

Reporter: Da, dar cum ați observat, nu mai există această promisiune, dimpotrivă.

Bolojan: Eu am observat că nu mai există în limbajul guvernanților noțiunea de indexarea salariilor, doar indexarea pensiilor. N-am văzut. Au scos din limbaj, de la audieri și până astăzi, indexarea salariilor. Doar am constatat.

CITEȘTE ȘI FOTO Bolojan divulgă ce a trăit: Îi dresăm și pe ăștia, am auzit la Guvern. Ți se numără zilele de la sosire. În toate partidele am întâlnit oameni raționali, dar cu golanii nu poți să lucrezi! Blitzkrieg suferit în Ministerul Energiei

Reporter: Da, dar eu vă întreb, din experiența dumneavoastră, ar fi viabilă o indexare și a salariilor?

Bolojan: Ascultați-mă, este viabil orice cât timp respecți regulile contabilității, adică nu angajezi cheltuieli dacă nu ai venituri corespunzătoare. Sigur, poți să faci majorări, indexări de orice procent, dar poate tai cheltuielile, poate lucrezi la bază.

Știți, discutăm deschis. Astăzi avem un anumit număr de angajați la Autoritatea Electorală Permanentă, din care probabil că dacă s-ar reduce 40-50%, nu s-ar întâmpla nimic. Dacă am redus 50% numărul de angajați, înseamnă că am redus foarte mult baza. Înseamnă că am spații ca să cresc salariile.

Deci creșterea de salarii se poate face dacă reduci baza, dacă crești venituri, dacă scazi alte cheltuieli, dar la final, dacă ești un om responsabil, cum n-au fost guvernările de dinainte de 2025, nu angajezi cheltuieli dacă tu știi că nu ai banii și te împrumuți cu 7,5% și plătești zeci de miliarde și în loc să construiești ceva pentru viitor, pur și simplu, cu efectul bulgărelui de zăpadă, nenorocești această țară. Asta nu face. Știți? Cei de stânga vor proceda într-un fel, cei de dreapta vor proceda în alt fel.

Reporter: Puteți să ne explicați - că ați menționat și ieri și azi - cine face parte din ”aristocrația bugetară”?

Bolojan: Aristocrația bugetară sunt toți oamenii din sectorul public, în general pe poziții de decizie, care au niște câștiguri mult prea mari față de calitatea serviciilor, instituțiilor pe care le conduc, care le întorc către populație.

Nu e o problemă că un director de companie de stat câștigă 10.000 de euro. Nu e o problemă. Nu e o problemă dacă ia bonus de performanță. E o problemă dacă acea companie nu-și face investițiile, nu rezolvă problemele, nu oferă un serviciu de calitate, ci doar profită de o zonă de monopol și stă doar pe monopol și pentru că e un monopol, sigur că faci profituri dacă îți reglezi încasările din creșterea de tarife. Normal că faci profituri și privații ar vrea să facă asta.

CITEȘTE ȘI Schimbări în Codul urbanismului. Abia lansat, dar reclamat, va fi corectat: Sancționarea construcției neautorizate, în funcție de legea în vigoare. Noi reguli privind terenuri fără planuri, lucrări la clădiri istorice, calcularea suprafeței unei construcț

Reporter: Știu că ați cerut liberalilor să nu mai promoveze proiectul acela cu eliminarea supraimpozitării la contractele part-time. Le veți cere acum să revină asupra lui în altă formă?

Bolojan: Din nou, orice formulă legislativă care generează scăderea unor venituri, creșterea unor cheltuieli, ar fi bine să fie adoptată într-o manieră în care, v-am spus, să păstreze echilibrele bugetare.

Dar principiul este corect: dacă muncești part-time, să plătești direct, proporțional, cu orele pe care le lucrezi...

Reporter: Și care e soluția?

Că atunci încurajezi munca, într-adevăr, suplimentară. Nu pot eu să dau niște soluții pentru că asta ține de o filozofie bugetară. Aceste aspecte trebuie gândite.

Cea mai proastă situație este să venim cu proiecte care sună bine, indiferent din ce parte. Și sunt zeci insertarele Parlamentului care îți aruncă în aer bugetul, după aceea ne mirăm că se întâmplă cum se întâmplă.

Fostul premier Ilie Bolojan mai susține că nu au existat presiuni asupra sa, inclusiv în calitate de interimar la Energie, privind proiectul centralei nucleare cu tehnologie americană de la Doicești sau cu privire la achiziția de gaze lichefiate americane.

Reporter: Ca ministru al energiei interimare au existat presiuni politice ca ministerul sau Guvernul să aprobe necondiționat investiția Nuclearelectrica în proiectul SMR de la Doicești, adică să renunțe la condițiile puse în februarie 2026, legate de împărțirea echitabilă a riscurilor cu compania americană NuScale?

Bolojan: Asupra mea nu au existat astfel de presiuni, dar trebuie să ne înțelegem foarte bine: când ești pe o funcție publică de mare responsabiltate, trebuie să iai deciziile corecte pentru instituția față de care ai responsabilitate, în cazul ăsta față de țară, dacă ești pe o poziție guvernamentală, și nu să cauți scuze.

Reporter: Raportul corpului de control al prim-ministrului după controlul derulat la Nuclearelectrica a recomandat ministerului ″analiza oportunității atragerii răspunderii contractuale sau administrative”, după caz, a persoanelor care au negociat și propus aprobarea investiției dintre Nuclearelectrica și Nova Power&Gas, pentru proiectul SMR de la Doicești. Cât ați fost și ministru, s-a terminat analiza aceasta? Aveți niște concluzii?

Bolojan: Având în vedere situația de provizorat, anumite decizii care țineau de o implementare predictibilă, au fost normal să fie lăsate la miniștrii care intră într-un guvern cu puteri de pline, care pot acționa. Nu puteai acționa să faci anumite lucruri.

Reporter: Dar le-ați lăsat niște concluzii?

Bolojan: Toate rapoartele corpului de control sunt sau la ministere, sau dacă erau aspecte care țineau de încălcarea evidentă a legii, au fost trimise către parchete, cu sesizarea parchetelor.

Reporter: Au existat presiuni ca Romgaz sau să aprobați achiziții ale Romgaz de gaze naturale lichefiate?

Bolojan: Același răspuns ca la punctul anterior. Nu am avut presiuni, am luat decizii corecte pentru țara asta.

Reporter: V-ați întâlnit cu fosta ambasadoare SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle?

Bolojan: Nu.

Reporter: Ați susținut și asta a fost o politică a dumneavoastră, în mod repetat, introducerea de garanții semnificative pentru celebrele ATR-uri și în același timp creșterea investițiilor în stocarea energiei. Acum investitorii în stocare cer reducerea acestor garanții pe care le consideră exagerate. Vi se pare că se bat cap în cap cele două...?

Bolojan: Problema nu era la stocare, ci problema pe care o aveam era la partea de fotovoltaice, unde, așa cum știți, am eliberat avize de racordare care depășeau cu mult capacitatea rețelei și unde, așa cum știți, 90% din aceste proiecte nu mai deveneau realitate. Prin urmare, țara care are cea mai mare experiență pe panouri fotovoltaice din Europa este Spania, care are și o putere foarte mare.

Ne-am inspirat din experiența lor și au trecut prin fenomenele astea prin anii 2019-2020, le-au corectat și dacă acolo au funcționat înseamnă că poate să funcționeze și în România. O companie serioasă care vrea să investească 100 de lei înseamnă că are 5 lei să-i pună într-un cont care i se eliberează imediat ce se apucă de investiții.

Exact ca la o licitație. Te duci la o licitație și vrei să faci o lucrare, prima dată trebuie să-și dovedești capabilitatea firmei și vii cu o minimă garanție, care este stabilită de contractor. E o logică.