Afacerile de familie reprezintă coloana vertebrală a oricărei economii, inclusiv a celei românești, precizează Ionuț Simion, Partener Consultanță Fiscală PwC, în cadrul emisiunii Academia de Guvernanță, difuzată la Profit.ro TV.
Acesta subliniază importanța lor strategică într-un climat economic global dinamic:„Afacerile de familie reprezintă viitorul economiei, mai ales acum, într-un context în care asistăm la deglobalizare și la numeroase fracturi economice. Cu cât mai puternic este antreprenoriatul într-o economie, cu atât mai puternică este acea națiune”, spune acesta.
Un studiu realizat de PwC relevă arată că 47% dintre afacerile de familie la nivel global nu au un succesor pregătit, iar 48% dintre companiile analizate încetează să mai funcționeze după dispariția fondatorului.
„Atunci când nu ai un succesor pregătit, riscul de fărâmițare a capitalului, de fragmentare a averii este foarte mare. La ce consecințe poate duce acest lucru? La dispariția unor idei valoroase de afaceri și chiar a unor business-uri solide, odată cu fondatorul lor. Cea mai importantă problemă, atunci când vorbim despre transferul unei afaceri, o reprezintă conflictele în familie, între părinți, între succesori, copii, nepoți și alți membri.
Oamenii se ceartă din două motive - când nu au bani sau când au prea mulți bani. De regulă, certurile când ai prea mulți bani sunt mult mai aprige decât atunci când nu ai bani. Doar 19% dintre antreprenorii la nivel global au mecanisme de soluționare a conflictelor în familie.
Și în România, din toată experiența mea, foarte puțini antreprenori își expun deschis problemele, astfel încât toți cei implicați să se așeze la aceeași masă și să ajungă la un consens. Este esențial să existe un mecanism de rezolvare a disputelor – fie că vorbim de dialog, fie de stabilirea unei ordini de priorități sau a unui drept de veto clar definit.”, explică Ionuț Simion.
PwC, alături de alți actori relevanți din piață, a contribuit la elaborarea unei propuneri legislative care vizează reglementarea fundațiilor de familie – un instrument esențial pentru asigurarea succesiunii în afacerile de familie.
„O astfel de lege este cea mai valoroasă soluție de planificare a succesiunii. Această formă juridică previne conflictele, protejează interesele afacerii și ale familiei, asigură continuitatea business-ului fără riscul fărâmițării capitalului și, nu în ultimul rând, contribuie la consolidarea capitalului autohton.”, adaugă acesta.
Carmen Micu, CEO și co-fondator ENVISIA-Boards of Elite, explică arhitectura de guvernanță din spatele fundațiilor de familie, evidențiind rolul structurilor formale și informale care susțin continuitatea și deciziile strategice ale acestora.
„În prezent, fundațiile de familie sunt administrate de un board of trustees – un consiliu care exercită guvernanța formală a structurii. În completare, pot exista și comitete specializate, cu roluri bine definite.”
Pe lângă aceste mecanisme instituționale, Carmen Micu subliniază și importanța unui cadru consultativ.
“Dincolo de board-ul de tip trustees, care reprezintă structura formală de guvernanță, există și alte două componente esențiale care susțin această activitate: un advisory board, un veritabil consiliu al înțelepților, pe care familia sau antreprenorul îl poate consulta pentru a lua decizii înțelepte, precum și comitetele specializate.
Carmen Micu subliniază că aceste comitete sunt similare celor din structurile de guvernanță ale entităților for-profit, dar cu particularități importante:
„Diferențele apar în special în zona decizională și de administrare a riscului. Atunci când discutăm despre un portofoliu de afaceri, și nu despre o singură companie, arhitectura de risc capătă dimensiuni multiple și necesită o abordare structurată și integrată.”
Această complexitate este reflectată și în flexibilitatea organizatorică:
„Afacerile de familie beneficiază adesea de structuri complementare, precum fundații sau family office-uri, care pot deservi una sau mai multe familii, dar care, în esență, se aliniază sub viziunea unui lider fondator sau a unui grup restrâns de fondatori.”
În concluzie, toate aceste mecanisme – formale și informale – joacă un rol strategic în guvernanța eficientă și în gestionarea procesului de succesiune, devenind piloni-cheie ai sustenabilității pe termen lung.
„Din acest punct de vedere, afacerile de familie beneficiază de susținerea ca structură a unor potențiale fragmentări de genul: avem o fundație sau un family office, putem să avem mai multe, care să deservească mai multe familii, dar care în esență se adună sub umbrela unui singur patriarch sau unui set de patriarchi, fondatorii inițiali”, explică Carmen Micu, adăugând că toate aceste tipuri de organisme sunt, de fapt, mecanisme de control și de susținere a succesiunii.
“Având în vedere că suntem la acest moment istoric de primă predare a afacerilor de la prima generație de antreprenori de succes către copiii lor, există o cerere foarte mare pentru o astfel de legislație. Acum. noi trebuie să ne uităm care este ponderea acestor antreprenori în ceea ce privește contribuția lor la produsul intern brut al României, atât ca valoare, cât și ca număr, și constatăm că, fără să ne uităm la dimensiunea afacerii, există un număr foarte mare”, completează aceasta.
Studiul PwC mai arată că, în România, sunt peste 600.000 de companii la ora actuală, dintre care 99% sunt companii antreprenoriale cu afaceri de până în 10 milioane de euro.
“Doar 5.000 de companii au afaceri de peste 10 milioane de euro, dintre care doar 2.200 sunt companii antreprenoriale românești, adică 44% din valoarea companiilor cu peste 10 milioane de euro cifră de afaceri.Aceste 2.200 de companii românești generează 25% din cifra de afaceri a acelor 5.000 de companii, respectiv în jur de 463 de miliarde de lei.
Companiile românești angajează 35% din forța de muncă a acestor companii. Doar că nu angajează eficient. Adică noi nu avem suficient de multă masă critică, nu avem suficient de mult capital cu care să putem investi. De aceea, fundația de familie este un vehicul care să prevină fărâmițarea capitalului autohton”, mai spune Ionuț Simion.
Legislația propusă de către PwC și Family Business Network, privind reglementarea fundațiilor de familie, aduce cel puțin 5 beneficii clare, potrivit CEO-ului ENVISIA, precum transparentizarea procesului decizional, administrarea corectă a conflictelor, dar și continuarea viziunii antreprenorului.
„În momentul în care avem o astfel de structură, procesul de luare a deciziilor este transparent, în consonanță cu toți membrii prezenți la masă. Al doilea beneficiu este asigurat de transparență - o alocare clară a răspunderii în cadrul acestui proces de luare a deciziilor. Al treilea beneficiu adus de fundațiile de familie este strâns legat de administrarea corectă a conflictelor, prin mecanismele pe care un astfel de tip de guvernanță le aduce.
Apoi, este această viziune pe termen lung. În general, când ne uităm la afaceri, antreprenorul, evident, are de multe ori o gândire pragmatică, care privește lucrurile pe termen scurt. Orice antreprenor fără viziunea pe termen lung nu-și atinge, de fapt, scopul dorit.
Și, nu în ultimul rând - tipurile de comitete speciale pe care fundația de familie le aduce. Unul dintre ele e legat de investiții și de tipul acestora. Al doilea comitet este de risc, de un anume tip de risc pe care-l administrează, pentru că aici nu mai vorbim de riscurile clasice pe care le are o companie, ci de multiple riscuri, inclusiv cele legate de conflictul care poate să existe în grupul respectiv”, precizează Carmen Micu.
Ionuț Simion adaugă că o fundație de familie „ar trebui să îmbrace forma unei instituții care are o personalitate juridică” și care ar primi, cu titlu gratuit, de la fondatorul unei afaceri un patrimoniu de minim 100.000 de euro, care poate consta fie în acțiuni, fie în proprietăți imobiliare sau în fonduri bănești, „acele bunuri pe care fondatorul vrea să le dea mai departe, să le transmită generațiilor următoare”.
De asemenea, mai spune acesta, trebuie să existe și un consiliu director care să administreze statutul potrivit dorinței fondatorilor.
„În consiliul director pot fi chiar și membrii familiei, nu este obligatoriu să fie independent. O astfel de fundație ar funcționa la fel ca o entitate cu personalitate juridică, ar primi venituri din dividende, din dobânzi, din chirii. Am prevăzut și un regim fiscal aferent acestor venituri, pe care mai departe le vor distribui în cotele prevăzute de fondator către beneficiari, care pot fi orice persoane, nu doar moștenitorii legali, dar cu mențiunea că moștenitorilor legali trebuie să le dea minimum prevăzut de lege, adică 50% din valoarea beneficiilor”, precizează Ionuț Simion.
Legea care reglementează fundațiile de familie este deja scrisă, având peste 100 de articole și urmează a fi depusă în Parlament. Realizarea acestui proiect de lege a durat peste 2 ani de zile.
„Noi avem gata acest proiect de lege de anul trecut din octombrie, numai că au fost alegerile parlamentare. Interesul este foarte mare. Unul dintre elementele esențiale care a făcut ca această legislație să aibă succes în țările unde a fost implementată (Germania, Polonia, Ungaria, Cehia) a avut și o componentă de stimulent fiscal. Nu este vorba de scutire de impozite și taxe.
Este vorba de educarea comportamentului astfel încât să se genereze mai multe impozite și taxe plătite la stat și o mai mare putere pe care să o aibă antreprenoriatul românesc în economie”, afirmă Ionuț Simion, adăugând că această legislație ar preveni migrarea capitalului, vizând, în schimb consolidarea capitalului pe plan local și creșterea veniturilor din taxe și impozite la stat.
„Eu sunt pregătit, noi suntem pregătiți să facem un calcul de impact economic și să arătăm că această facilitate creează mai mulți bani la bugetul de stat prin acordarea ei versus neacordarea ei. În următoarea perioadă, vrem să-l punem în dezbatere publică, să-l aducem în atenția legiuitorilor, astfel încât să poată să-l dezbată.
Eu nu văd de ce nu l-am putea adopta. Legea am scris-o, am muncit peste 2 ani de zile să facem un astfel de proiect. Eu am foarte mare încredere că peste 10-15 ani, dacă vom avea un astfel de mecanism, vor fi cel puțin 50-100 de companii românești care au prezența regională puternică”, mai spune acesta.
ENVISIA-Boards of Elite sprijină acest demers al PwC și Family Business Network, fiind una dintre principalele misiuni ale sale de a sprijini antreprenoriatul românesc.
„Noi ne-am concentrat de la bun început pe tot ce înseamnă sprijinul antreprenorilor din România, prin instrumentul de control care înseamnă consiliul de administrație. Și, referindu-mă aici strict la guvernanță, afacerile și fundațiile de familie sunt în esență conduse de un consiliu director, care este un board, deci este o formă de consiliu de administrație, doar că, după cum îi spune și denumirea, conform legislației din România, consiliul director are de fapt rol executiv și nu neexecutiv, cum există în consiliile de administrație clasice formale.
Asta nu înseamnă că în acest consiliu director nu pot exista persoane independente, ceea ce este și de dorit, și recomandabil, tocmai pentru a exista acea independență în gândire, acea privire, poate mai de sus, care poate să asigure viziunea pe termen lung”, precizează Carmen Micu.
