Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Dacă, inițial, Guvernul a trecut acest proiect, allături de alte patru acte, prin Parlament prin angajarea răspunderii, retrimitetrea de către CCR ridică acum perspectiva votului în Legislativ, cu posibilități ca parlamentarii să introducă modificări și să subțieze din prevederile actului normativ.
De ce este important Modificările de impozit sunt gândite să intre în vigoare în principal de la începutul anului următor și sunt importante pentru construcția bugetului pe 2026. Guvernul dispune doar de un anumit interval pentru a aștepta ca legea să treacă de Parlament (astfel încât să poată fi luată în considerare pentru bugetul pe anul următor), dar acest interval nu este unul foarte lung.
Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea, la început de septembrie, pe nu mai puțin de cinci proiecte de lege, incluse în așa-numitul al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Bolojan a recurs la împărțirea măsurilor în mai multe proiecte pentru a evita riscul ca, în cazul sesizării Curții Constituționale și declarării unor proiecte ca neconstituționale, să evite căderea tuturor măsurilor. Cele cinci proiecte vizează măsuri fiscale, administrația publică (amânat), indemnizațiile și șefii de la companiile de stat, instituțiile ANRE, ASF, ANCOM, sistemul de sănătate și pensiile magistraților.
Precauția Guvernului s-a dovedit jusitficată, întrucât Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Premierul Bolojan a transmis ulterior că CCR nu a respins pe fond proiectul reformei pensiilor speciale ale magistraților, iar obiecția a fost exclusiv procedurală și Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate.
O sintagmă privind testul poligraf, sesizată CCR de AUR și alte partide, a împiedicat proiectul
Săptămâna aceasta, CCR:
- a admis obiecția de neconstituționalitate cu privire la sintagma „inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizat prin utilizarea tehnicii poligraf” din cuprinsul articolelor XVII, XIX și XX din legea criticată și
- a respins obiecția cu privire la legea în ansamblu, precum și cu privire la celelalte dispoziții ale Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative criticată de Grupurile parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor, SOS România, Partidul Oamenilor Tineri, respectiv de senatori ai Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor.
Proiectul cu mmăsuri fiscale prevede că angajații care ocupă funcții de conducere sau funcții generale de execuție, respectiv de executare silită din cadrul ANAF, din cadrul Autorității Vamale Române sau din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), vor putea fi supuși testului poligraf, în situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate.
Profit.ro a scris despre această măsură la momentul respectiv.
Principalele prevederi din proiectul de lege privind noi măsuri fiscale
- Capitalul social va avea o valoare minimă de 500 de lei pentru SRL cu afaceri nete anuale de sub 400.000 de lei pe an, urmând ca peste acest nivel, valoarea minimă a capitalului social să se situeze la 5.000 de lei.
- Ulterior, Guvernul a stabilit ca firmele existente să nu fie nevoite să majoreze capitalul social la 500 de lei.
- Insolvența va fi redusă ca durată prin măsuri concrete, cu efect imediat, precum dreptul administratorului judiciar de a verifica periodic situația financiară a debitorului, pentru a propune, de îndată, dacă este cazul, intrarea în faliment, în perioada de observație sau pe durata executării planului.
- Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) va rămâne în vigoare, așa cum este și în prezent. Un mecanism pe care executivul îl pregătise pentru a înlocui IMCA, limitarea deductibilității unor cheltuieli, va fi aplicat în schimb doar companiilor cu afaceri sub 50 de milioane de euro, care nu au intrat și nu vor intra nici pe viitor sub incidența impozitul minim pe cifra de afaceri.
- Impozitul pe locuințe va crește de anul viitor cu aproape 80%.
- Impozitul pe mașini va crește semnificativ, în funcție de poluare.
- Impozitul la bursă pe câștiguri ar urma să crească de la 1% în prezent la 3% în cazul în care acestea au fost deținute mai mult de 1 an, urmând ca pentru cele care au fost deținute mai puțin de un an cota de impozit să urce de la 3% la 6%.
- Impozitul la criptomonede va crește de la 10% în prezent la 16%, începând cu veniturile obținute în 2026.
- Baza de calcul al constibuțiilor de sănătate (CASS) pentru cei cei care obțin venituri din activități independente va crește la 72 de salarii minime/an, față de 60 în prezent.
- Veniturile din Airbnb și Booking vor avea un uou regim fiscal, cu o cotă forfetară de 30%.
- Amenda maximă pentru muncă la negru va crește la 1 milion de lei.
- Taxă fixă de 25 lei va fi impusă pentru fiecare colet extracomunitar de până la 150 euro.
TOATE PREVEDERILE ÎN FORMA FINALĂ AICI - DOCUMENT
