Aceasta a fost tema ediției #10 a Academiei de Guvernanță, proiect media realizat de Envisia, Profit.ro și Prima News, în cadrul căreia Dr. Gabriela Hârțescu, decan și membru fondator Evisia, Angelica Suchar, manager dezvoltare Quartz Matrix și Vasile Asandei, președinte ROREG, director general Asociația Dezvoltare Regională Nord-Est, au discutat despre tranziția către orașe și clădiri inteligente. Moderator: Sebastian Zachmann.
România, între necesitate și blocaje în tranziția către clădiri cu consum aproape zero
Gabriela Hârțescu, decan și membru fondator Envisia, subliniază că România se află într-un moment crucial în ceea ce privește implementarea sistemelor inteligente de management al clădirilor și atingerea standardelor de clădiri cu consum de energie aproape zero (nZEB). Deși tehnologia și finanțările nu reprezintă neapărat bariere, provocările țin de reglementări, de lipsa competențelor și de rezistența instituțională.
„Trecerea la acest smart building management system și nearly zero energy system pentru clădiri este un obiectiv major al României și al Europei și cred că dificultatea nu constă neapărat în lipsa de fonduri sau în tehnologia care nu se aliniază la nivelul cerințelor pentru implementarea acestor concepte, ci avem câteva blocaje pe care le sesizăm și în alte domenii”, a declarat Gabriela Hârțescu, decan și membru fondator Envisia.
Ea explică pe larg și dimensiunea legislativă, unde neconcordanțele între reglementările din energie, urbanism și achiziții publice pot bloca deciziile administrațiilor locale. Totodată, investitorii devin reticenți când prevăd riscuri de reglementare privind recuperarea investiției pe termen lung.
Un alt obstacol major este lipsa competențelor specializate. Gabriela atrage atenția că managerii publici, specialiștii în date, experții în IoT și personalul tehnic trebuie pregătiți pentru a atrage finanțări și a gestiona sisteme digitale complexe, integrate și moderne.
„Aici vedem poate nevoia de profesionalizare inclusiv în cadrul managerilor publici... vorbim de specialiști în domeniul datelor și Internet of Things care trebuie să știe să valorizeze și să coordoneze astfel de informații”, a mai spus aceasta.
Ea punctează și rezistența culturală și orientarea instituțională spre proiecte cu vizibilitate imediată, precum asfaltările, în detrimentul investițiilor strategice de durată, precum modernizarea rețelelor de termoficare.
Inovația adusă de Smart BMS: de la control la predicție și optimizare
Angelica Suchar, manager de dezvoltare la Quartz Matrix, explică faptul că inovația reală a soluțiilor moderne de BMS constă în transformarea datelor în decizii operaționale predictibile.
„Principalul punct inovator al acestui produs este faptul că face o modelare predictivă. În general, sistemele de Smart BMS clasice se opresc doar până la partea de control. Ceea ce facem noi în plus, venim și culegem date din toate aceste sisteme și le transformăm în factor decizional”, a declarat Angelica Suchar, manager dezvoltare Quartz Matrix.
Ea detaliază faptul că integrarea algoritmilor de machine learning permite crearea unui model digital al clădirii, ceea ce contribuie la un management energetic precis, măsurabil și optimizat în timp real.
Angelica subliniază că noul prototip, dezvoltat cu finanțare ADR Nord-Est, acoperă toate sistemele unei clădiri: HVAC, iluminat, securitate, acces, utilități și mentenanță. Astfel, Smart BMS devine un instrument complet de eficiență energetică și trasabilitate, util inclusiv pentru certificări ISO.
„Până la urmă și managementul energetic și sistemul de Smart BMS trebuie să mă conducă la partea de eficiență energetică reală, pe care o pot valida cu date măsurate în timp real”, a adăugat aceasta.
Finanțarea: prea multe programe, reguli diferite și blocaje administrative
Din perspectiva ADR Nord-Est, reprezentată de președintele ROREG și directorul general Vasile Asandei, problema României nu este lipsa finanțării, ci fragmentarea ei.
„Sunt mai multe mecanisme de finanțare și poate că o problemă este tocmai acest „mai multe”... programe diferite, calendare diferite, instituții diferite, reguli diferite”, a declarat Vasile Asandei, președinte ROREG și director general ADR Nord-Est.
Pentru clădirile publice, lucrurile sunt relativ simple. Provocarea majoră vizează clădirile rezidențiale, unde beneficiarii au fost deseori blocați de proceduri, riscuri seismice, reguli neclare, dar și de istoricul lucrărilor făcute pe cont propriu și neconforme.
Asandei explică faptul că programele actuale includ restricții referitoare la riscul seismic, iar fondurile disponibile pentru consolidare sunt limitate. Astfel, multe proiecte nu sunt eligibile, iar beneficiarii sunt descurajați.
„Oamenii nu erau de acord să mai contribuie cu resurse financiare... și o resursă importantă alocată ansamblurilor de locuire nu a fost valorificată decât într-o mică măsură”, a completat acesta.
Eliminarea unanimității și reducerea contribuției la 2%: schimbările care pot impulsiona proiectele
Asandei confirmă că regulile s-au schimbat: nu mai este necesară unanimitatea proprietarilor pentru lucrări, iar contribuția asociațiilor scade dramatic.
„Contribuția va fi de doar 2%... dacă în exercițiul anterior era de 40%... și asta sper că va face ca în exercițiul acesta să fie o solicitare mai mare”, a afirmat el.
Acest pas ar putea impulsiona programele de eficiență energetică, într-un context european preocupat tot mai mult de locuire și calitatea fondului construit.
De ce este esențială gândirea integrată?
Discuția despre gândirea sistemică aduce la aceeași masă specialiști, autorități, proiectanți, ingineri și tehnicieni. Angelica explică faptul că doar o abordare interdisciplinară poate duce la clădiri nZEB și la orașe inteligente.
„Să gândim o clădire cu consum de energie aproape de zero înseamnă să pui la aceeași masă mai multe specialități... e ca un puzzle”, a spus Angelica Suchar.
Este tranziția României spre clădiri inteligente o utopie?
Din perspectiva Gabrielei Hârțescu „nu doar că nu este o utopie”, ci o necesitate impusă de cadrul european și de viitoarea taxonomie energetică.
„... dacă vorbim de clădiri inteligente, de orașe smart city, atunci ne gândim și la o Europă smart”, a subliniat aceasta.
Ea accentuează rolul guvernanței responsabile și al consiliilor de administrație bine pregătite, care să pună obiectivele strategice înaintea celor imediate.
Obiective pe termen scurt și lung: ce înseamnă în practică
Vasile Asandei definește obiectivele pe termen scurt ca fiind transformarea rapidă a finanțărilor disponibile în proiecte concrete: documentații tehnice, aplicații, implementare. Cu o contribuție de doar 2%, beneficiile sunt semnificative.
În schimb, obiectivele pe termen lung presupun integrarea tuturor resurselor într-un Plan Național Partenerial, care va înlocui cele 16 programe operaționale actuale.
„Trebuie să punem la aceeași masă specialiștii, oamenii de decizie, nevoile, oportunitățile și resursele și să vedem unde vrem să ajungem”, a concluzionat Asandei.
Leadership pentru orașe inteligente: suntem pregătiți?
Gabriela Hârțescu consideră că România are lideri competenți, dar mulți s-au format direct în proiecte, pe parcurs. Envisia își propune să susțină formarea unor lideri hibrizi, cu expertiză tehnică și strategică.
„Liderii trebuie să îmbine cunoștințe tehnice cu competențe strategice și vizionare... unii sunt formați la locul de muncă, alții pot accesa programe multidisciplinare de lideri hibrizi”, a explicat Gabriela.
Office vs. industrial: două prototipuri, două abordări diferite
Quartz Matrix dezvoltă două prototipuri distincte pentru clădiri de birouri și clădiri industriale.
Pentru clădirile office, accentul se pune pe confortul ocupanților și pe reducerea risipei generate de variabilitatea umană.
„Pot să fiu la birou și să încep la ora nouă, iar sistemul știe să se optimizeze... sistemul poate percepe dacă în anumite spații nu am ocupanți și optimizează consumurile”, a explicat Angelica Suchar.
În zona industrială, însă, accentul se mută pe utilaje, procese și mentenanță predictivă, pentru a evita pierderi majore.
„Dacă un motor sau un ventilator se strică în timpul procesului meu de producție, poate să-mi aducă pagube foarte mari”, a punctat aceasta.
Concluziile principale
1. România are nevoie de un cadru legislativ coerent și de competențe financiare și tehnice specializate pentru implementarea reală a clădirilor inteligente.
2. Modelarea predictivă și machine learning-ul sunt elemente cheie care duc Smart BMS dincolo de control, către decizie și optimizare.
3. Fragmentarea finanțărilor și cerințele neclare au blocat ani la rând proiectele de eficiență energetică la nivel rezidențial.
4. Reducerea contribuției la 2% și eliminarea unanimității pot relansa programele de renovare energetică.
5. Succesul pe termen lung depinde de o gândire integrată și de lideri capabili să îmbine tehnologia cu strategia.
Academia de Guvernanță
Academia de Guvernanță este un proiect media realizat de Prima News, Profit.ro și Envisia, prima școală de business din România dedicată guvernanței corporative și profesionalizării membrilor consiliilor de administrație. În fiecare vineri, ora 20:00, pe Prima News. Reluare marți, ora 23:00. Online pe Profit.ro.
Despre Envisia
Envisia este prima școală de business din România dedicată guvernanței corporative și profesionalizării membrilor consiliilor de administrație. Prin programe acreditate, masterclass-uri și proiecte media precum Academia de Guvernanță, Envisia contribuie la formarea liderilor care transformă principiile bunei guvernanțe în performanță și încredere. Mai multe detalii pe www.envisia.eu.
