Clasamentul Wealth of Nations Index 2026 este condus de Statele Unite, urmate de Norvegia și Elveția. La capătul opus se află Ucraina, Columbia și Mexic. România este în partea inferioară a clasamentului general, dar înaintea Greciei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei.
Indicele nu măsoară pur și simplu PIB-ul pe locuitor. pornește de la ideea că PIB-ul tratează toate cheltuielile la fel, indiferent dacă banii sunt cheltuiți de un cetățean, de o firmă sau de stat. Autorii folosesc o abordare diferită: iau în calcul economia privată pe locuitor, adică cheltuielile de consum ale gospodăriilor și investițiile private, apoi adaugă valoarea atribuită cheltuielilor publice, ajustată în funcție de rezultatele statului în mai multe domenii.
Formula e: un stat este mai sus în clasament dacă are o economie privată puternică pe locuitor și dacă banii cheltuiți de stat produc servicii publice de calitate. Cu alte cuvinte, nu contează doar cât cheltuie statul, ci ce obțin cetățenii din acei bani.
Locul 20 în index la sectorul privat
România are un sector privat care stă în partea superioară a clasamentului. Pe componenta economiei private pe locuitor, România este foarte în față în clasament pe locul 20 din 40 de poziții, cu 30.773 de dolari internaționali, calculați la paritatea puterii de cumpărare din 2021. Este peste Lituania, Slovenia, Spania, Israel, Japonia, Grecia, Polonia, Letonia, Portugalia sau Croația. Maximul este în Statele Unite, cu 64.383 de dolari, iar minimul este în Ucraina, cu 10.602 dolari.
Locul mediului privat românesc în lume:
Dinamica economiei private românești multianual arată foarte bine. Raportul notează că, între edițiile 2015 și 2021 ale indicelui, economia privată pe locuitor a crescut în România cu 31,9%, iar între 2021 și 2026 cu încă 18%. Creșterea totală față de 2015 ajunge la 55,7%, una dintre cele mai puternice evoluții din clasament, aproape la același nivel cu Croația, dar sub Georgia, care are un avans de 61,3%.
Punctul slab: calitatea cheltuielilor statului
Raportul arată însă că punctul slab al României rămâne calitatea cheltuielilor publice. La acest indicator, România este pe locul 34 din 40, cu un scor de 0,63. Maximul este în Finlanda, cu 0,87, urmată de Norvegia, cu 0,86, iar minimul este în Mexic, cu 0,42. România stă sub Polonia, Grecia și Bulgaria la acest indicator și este urmată doar de Turcia, Georgia, Chile, Ucraina, Columbia și Mexic.
Între țările numărate de index România stă diferit la mai multe capitole relevante pentru mersul țării. Am pierdut un loc față de anul trecut pentru calitatea cheltuielilor publice, până la 34, mult inferior locului 20 pentru mediul privat. Statul e calculat ca medie ponderată a șapte componente ale funcționării statului: apărare, securitate internă, infrastructură și transport public, mediu, sănătate, școală și învățământ superior.
Cea mai slabă poziție este la Apărare, unde România a pierdut 3 poziții față de 2025 și este pe locul 37 din 40. Este sub Canada, Elveția și Chile, toate aflate pe locul 32, și depășește doar Austria, Mexic și Belgia (ultima, cu 0 puncte).
La școală suntem sub Ucraina
La școală, România iar în coada clasamentului. Este pe locul 36, fără modificare anuală, iar la învățământ superior este pe locul 34, tot fără modificare față de anul anterior. La școală / educație primară și secundară, România este pe locul 36 din 40, fără variație față de 2025. În clasament, România este imediat sub Ucraina, Grecia și Chile, și peste Bulgaria, Mexic și Columbia. La învățământ superior, România este pe locul 34 din 40, tot fără variație față de 2025. România este sub Ungaria, Spania și Chile, și peste Polonia, Turcia și Ucraina.
Locul statului român în lume:
La Mediu, România este pe locul 33 din 40, fără variație față de 2025. România este sub Ungaria, Coreea de Sud și Polonia, și peste Ucraina, Columbia și Bulgaria.
La Sănătate, România este pe locul 30 din 40, fără variație față de 2025. România este sub Irlanda, Ungaria și Portugalia, și peste Letonia, Bulgaria și Columbia.
Așadar, în cea mai mare parte a indicatorilor sociali, România nu pierde poziții, dar nici nu recuperează teren: rămâne în zona inferioară a clasamentului.
Infrastructura crește
Sunt și capitole publice unde România e plasată bine de indexul polonez. La infrastructură și transport public, România este pe locul 23 din 40, în urcare cu 2 poziții față de 2025. România este sub Germania, Italia și Lituania, și peste Cehia, Letonia și Ungaria.
La securitate internă, România este pe locul 21 din 40, în urcare cu 5 poziții față de 2025. România este sub Spania, Letonia și Australia, și peste Germania, Georgia și Suedia.
Tabel general cu variația economiilor cuprinse în index față de 2025:
