Piața europeană a jocurilor de noroc online a ajuns la 114,3 miliarde de euro în 2024, în creștere cu 46% față de 2023.
Creșterea ascunde însă o problemă majoră - peste două treimi din bani ajung la operatori ilegali, conform Bloomberg.
Un cartof foarte fierbinte pentru guvernele europene, care caută un echilibru între taxe, protecția consumatorilor și combaterea pieței negre. Și presiune majoră și asupra companiilor licențiate, aflate în pericol să piardă teren în fața platformelor neautorizate.
Industria jocurilor de noroc online din Europa traversează o criză fără precedent - doar în 2024, 71% din piața de pariuri și cazinouri online a fost controlată de operatori ilegali, echivalentul a 80,65 miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de compania de intelligence Yield Sec pentru European Casino Association, preluată și de Bloomberg.
Prin comparație, operatorii licențiați și reglementați au înregistrat doar 33,64 miliarde de euro, adică 29% din piață. Diferența este cu atât mai semnificativă cu cât ambele segmente au crescut puternic anul trecut: sectorul reglementat a avansat cu 30%, însă piața ilegală a explodat cu 53%, alimentată de evenimente sportive majore (Campionatul European de Fotbal și Jocurile Olimpice de la Paris), dar și de noile forme de marketing digital, de la cazinouri crypto până la streaming piratat de evenimente sportive.
Un mecanism care „înghite” bani publici
Guvernele europene pierd anual aproximativ 20 miliarde de euro din venituri fiscale din cauza operatorilor ilegali (definiți drept cei care nu sunt licențiați în țările unde își desfășoară activitatea). Iar problema nu este doar de natură fiscală. Potrivit Yield Sec, peste 92% din conținutul legat de jocuri de noroc consumat online provine din surse neautorizate, ceea ce expune peste 80 de milioane de europeni la fraude, lipsă de protecție a consumatorilor și riscuri de dependență.
Europa de Est este cea mai afectată regiune, unde 82% din venituri sunt legate de platforme ilegale, comparativ cu Vestul continentului unde gradul de conformare este ceva mai ridicat.
Diferențele vin și din politicile fiscale. Studiile citate în raport arată o corelație directă între nivelul taxelor și gradul de „canalizare” către operatori licențiați. Marea Britanie, cu taxe mai reduse (15-21%), are o rată de conformare de circa 90%, în timp ce țări precum Franța și Portugalia, cu taxe de peste 40%, abia ajung la 50%.
Între reglementare și piața neagră
În ultimii ani, autoritățile europene au înăsprit regulile privind publicitatea, bonusurile și designul produselor de gambling, în încercarea de a reduce daunele sociale. Însă această strategie a avut un efect pervers: a creat spațiu pentru operatorii ilegali, care atrag clienți cu promoții fără taxe, înregistrări rapide și acces gratuit la transmisiuni sportive piratate.
„Ilegalitatea va continua să prospere în lipsa monitorizării, aplicării și cooperării între actorii legali”, avertizează Ismail Vali, fondatorul Yield Sec.
Raportul estimează că peste 6.200 de operatori ilegali activi au vizat piața europeană anul trecut. Mulți dintre aceștia au licențe offshore (ex. Curaçao), dar operează pe piețe unde nu dețin autorizații.
Presiunea bugetară din Europa riscă să ducă la majorări suplimentare de taxe pe jocurile de noroc online, un scenariu deja discutat în Marea Britanie. Însă experții atrag atenția că astfel de măsuri pot avea efectul invers: în loc să aducă venituri suplimentare, ar putea împinge și mai mulți jucători către piața neagră.
„Dacă începi să dublezi taxele, oamenii vor cheltui mai puțin, se vor face mai puține angajări, mai puțini bani vor ajunge în comunitate – și, pe acest fond, crima organizată va intra și mai agresiv pe piață”, avertizează Vali.
Ce urmează pentru industria europeană
Datele Yield Sec arată că piața totală a gamblingului online în UE a urcat la 114,3 miliarde de euro în 2024, cu 46% peste anul precedent. Însă dezechilibrul masiv dintre piața reglementată și cea ilegală ridică întrebări despre viitorul industriei.
Pentru guverne, dilema este clară: cum să maximizeze veniturile bugetare și să protejeze consumatorii fără a lăsa spațiu pieței negre? Răspunsul ar putea sta într-o combinație între niveluri fiscale optime (15-20%) și cooperare transfrontalieră în aplicarea legii, spun experții.
Pentru companiile legale din industrie, miza este uriașă – au nevoie de o strategie comună cu autoritățile, altfel riscul este ca operatorii neautorizați să devină jucătorii dominanți ai pieței de profil.
