Piața europeană a jocurilor de noroc online a ajuns la 114,3 miliarde de euro în 2024, în creștere cu 46% față de 2023.
Creșterea ascunde însă o problemă majoră - peste două treimi din bani ajung la operatori ilegali, conform Bloomberg.
Un cartof foarte fierbinte pentru guvernele europene, care caută un echilibru între taxe, protecția consumatorilor și combaterea pieței negre. Și presiune majoră și asupra companiilor licențiate, aflate în pericol să piardă teren în fața platformelor neautorizate.
Industria jocurilor de noroc online din Europa traversează o criză fără precedent - doar în 2024, 71% din piața de pariuri și cazinouri online a fost controlată de operatori ilegali, echivalentul a 80,65 miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de compania de intelligence Yield Sec pentru European Casino Association, preluată și de Bloomberg.
Prin comparație, operatorii licențiați și reglementați au înregistrat doar 33,64 miliarde de euro, adică 29% din piață. Diferența este cu atât mai semnificativă cu cât ambele segmente au crescut puternic anul trecut: sectorul reglementat a avansat cu 30%, însă piața ilegală a explodat cu 53%, alimentată de evenimente sportive majore (Campionatul European de Fotbal și Jocurile Olimpice de la Paris), dar și de noile forme de marketing digital, de la cazinouri crypto până la streaming piratat de evenimente sportive.
Un mecanism care „înghite” bani publici
Guvernele europene pierd anual aproximativ 20 miliarde de euro din venituri fiscale din cauza operatorilor ilegali (definiți drept cei care nu sunt licențiați în țările unde își desfășoară activitatea). Iar problema nu este doar de natură fiscală. Potrivit Yield Sec, peste 92% din conținutul legat de jocuri de noroc consumat online provine din surse neautorizate, ceea ce expune peste 80 de milioane de europeni la fraude, lipsă de protecție a consumatorilor și riscuri de dependență.
Europa de Est este cea mai afectată regiune, unde 82% din venituri sunt legate de platforme ilegale, comparativ cu Vestul continentului unde gradul de conformare este ceva mai ridicat.
Diferențele vin și din politicile fiscale. Studiile citate în raport arată o corelație directă între nivelul taxelor și gradul de „canalizare” către operatori licențiați. Marea Britanie, cu taxe mai reduse (15-21%), are o rată de conformare de circa 90%, în timp ce țări precum Franța și Portugalia, cu taxe de peste 40%, abia ajung la 50%.
Între reglementare și piața neagră
În ultimii ani, autoritățile europene au înăsprit regulile privind publicitatea, bonusurile și designul produselor de gambling, în încercarea de a reduce daunele sociale. Însă această strategie a avut un efect pervers: a creat spațiu pentru operatorii ilegali, care atrag clienți cu promoții fără taxe, înregistrări rapide și acces gratuit la transmisiuni sportive piratate.
„Ilegalitatea va continua să prospere în lipsa monitorizării, aplicării și cooperării între actorii legali”, avertizează Ismail Vali, fondatorul Yield Sec.
Raportul estimează că peste 6.200 de operatori ilegali activi au vizat piața europeană anul trecut. Mulți dintre aceștia au licențe offshore (ex. Curaçao), dar operează pe piețe unde nu dețin autorizații.
Presiunea bugetară din Europa riscă să ducă la majorări suplimentare de taxe pe jocurile de noroc online, un scenariu deja discutat în Marea Britanie. Însă experții atrag atenția că astfel de măsuri pot avea efectul invers: în loc să aducă venituri suplimentare, ar putea împinge și mai mulți jucători către piața neagră.
„Dacă începi să dublezi taxele, oamenii vor cheltui mai puțin, se vor face mai puține angajări, mai puțini bani vor ajunge în comunitate – și, pe acest fond, crima organizată va intra și mai agresiv pe piață”, avertizează Vali.
Ce urmează pentru industria europeană
Datele Yield Sec arată că piața totală a gamblingului online în UE a urcat la 114,3 miliarde de euro în 2024, cu 46% peste anul precedent. Însă dezechilibrul masiv dintre piața reglementată și cea ilegală ridică întrebări despre viitorul industriei.
Pentru guverne, dilema este clară: cum să maximizeze veniturile bugetare și să protejeze consumatorii fără a lăsa spațiu pieței negre? Răspunsul ar putea sta într-o combinație între niveluri fiscale optime (15-20%) și cooperare transfrontalieră în aplicarea legii, spun experții.
Pentru companiile legale din industrie, miza este uriașă – au nevoie de o strategie comună cu autoritățile, altfel riscul este ca operatorii neautorizați să devină jucătorii dominanți ai pieței de profil.
Un raport publicat săptămâna trecută a arătat dimensiunea uriașă a pieței negre a jocurilor de noroc ilegale în Uniunea Europeană.
Yield Sec, o platformă de intelligence, a declarat că operatorii de jocuri de noroc ilegale – definiți ca aceia care nu sunt licențiați în țările unde își desfășoară activitatea – au reprezentat 71% din piața europeană de pariuri și cazinouri online în 2024, cu o valoare de 80,65 miliarde de euro.
Acest volum a depășit cu mult sectorul reglementat, care a înregistrat venituri brute din jocuri de 33,64 miliarde de euro – adică suma rămasă operatorilor după plata câștigurilor.
Piața ilegală a crescut cu 53%, comparativ cu 30% în sectorul reglementat, creștere alimentată, potrivit Yield Sec, de Campionatul European de Fotbal masculin și de Jocurile Olimpice.
Compania a mai precizat că cererea pentru transmisiuni sportive piratate a crescut, aceste canale fiind folosite de operatorii ilegali pentru a-și face publicitate.
Yield Sec a afirmat că peste 6.200 de operatori ilegali au vizat clienți din UE anul trecut.
Rapoartele anterioare au arătat o corelație directă între nivelul taxelor pe jocuri de noroc și „canalizare” (proporția de jocuri de noroc online desfășurate în sectorul licențiat).
Un raport al Copenhagen Economics publicat în 2016 a constatat că țara cu cea mai mică rată a taxelor, Marea Britanie, avea cea mai mare rată de canalizare – aproximativ 90% (înainte ca taxa pe jocuri online să fie majorată la 21%). Cele două țări incluse în studiu cu cele mai ridicate taxe la acel moment, Franța și Portugalia, peste 40%, aveau cele mai scăzute rate de canalizare, în jur de 50%. Toate țările cu taxe peste 20% au avut rate de canalizare sub 80%.
Raportul a susținut că nivelul optim al taxei pentru a echilibra canalizarea și maximizarea veniturilor fiscale era între 15 și 20%, nivel la care se află acum Marea Britanie.
Aceasta s-ar putea schimba în funcție de bugetul din toamnă, existând presupunerea că taxele pe jocuri de noroc online vor crește – întrebarea fiind cât și unde.
Dacă propunerile Trezoreriei pentru armonizare vor fi adoptate, pariurile pe curse și sporturi vor fi cele mai afectate, ceea ce ar reprezenta o nouă lovitură pentru industria de cai de rasă pură.
Alternativ, dacă propunerile unor think-tank-uri vor câștiga teren, taxele vor crește mai ales pentru jocurile online, posibil chiar dublându-se.
Creșterea taxelor pe jocuri de noroc va avea consecințe, a declarat recent fondatorul Yield Sec, Ismail Vali, într-un interviu pentru compania de cercetare financiară și media Hedgeye.
Vali a spus că Marea Britanie este „pe punctul de a strica parcul tematic, urmează să înceapă să taie găuri în gard. Dacă mărești taxele – preț, produs, promovare, cele trei P fundamentale din acest sector – dispar.”
El a adăugat: „Dacă vii cu surprize de genul «dublăm taxele», ce crezi că se va întâmpla? Oamenii se vor retrage, se va cheltui mai puțin, se vor face mai puține angajări, va intra mai puțini bani în comunitate, și ce se va întâmpla apoi? Pentru că nu se mai poziționează competitiv ca înainte, crima va pătrunde.”
Posibilitatea ca majorarea taxelor pe jocuri de noroc să nu fie o soluție fără costuri pentru acoperirea deficitului bugetar a fost ridicată și de The Sunday Times în weekend.
Oliver Gill, editor adjunct la secțiunea business, a scris: „Posibilul impact negativ al creșterii taxelor pe jocuri de noroc trebuie analizat atent și obiectiv. Simplul fapt de a majora taxele pentru a acoperi un deficit bugetar ar fi o abordare miopă.”
Odată cu revenirea parlamentarilor în această săptămână, a început numărătoarea inversă pentru buget. Dovezile există pentru ca Trezoreria să ia în considerare consecințele neintenționate ale unei creșteri a taxelor pe jocuri de noroc, mai ales asupra curselor britanice. Întrebarea este dacă cineva ascultă.
Om-cheie din echipa lui Reeves, criticat pentru lipsa de expertiză în domeniul jocurilor de noroc
Numirea ministrului pensiilor, Torsten Bell, pentru a o asista pe ministrul de finanțe Rachel Reeves nu a fost primită bine de o parte a presei.
Bell, ales deputat laburist pentru Swansea West abia anul trecut, a fost descris în termeni deloc măgulitori, cu etichete precum „zelot” sau „fanatic”. A fost chiar caracterizat contradictoriu atât ca „stângist radical”, cât și ca „neoliberal”.
Pe fondul așteptărilor ca taxele pe jocurile de noroc să crească și al impactului potențial devastator asupra finanțelor curselor britanice, apar întrebări legate de poziția sa.
Anterior, ca director al think-tank-ului Resolution Foundation, Bell a comentat public subiectul. În săptămâna publicării „white paper”-ului pe jocuri de noroc al guvernului conservator, el scria: „E un act de echilibru aici, dar per total sunt de partea celor care spun «era și timpul».”
Mai îngrijorător a fost pasajul următor: „Jocurile de noroc au explodat în Marea Britanie (de la o industrie de 8 miliarde de lire în anii 2000 la peste 14 miliarde înainte de pandemie), iar odată cu ele și dependența.”
Problema este că datele citate nu susțin afirmația privind „explozia”. Statisticile oficiale ale Gambling Commission, înainte de 2014, nu includeau operatorii offshore. Abia după introducerea licenței „point of consumption” în acel an a putut fi calculată dimensiunea reală a industriei.
Industria a crescut, dar nu în ritmul invocat de Bell. De exemplu, venitul brut din jocuri de noroc a crescut de la 13,5 miliarde de lire în 2016 la 15,6 miliarde în 2024.
Cât despre dependență, Gambling Commission a precizat că nu există statistici oficiale la nivel de populație, iar ratele de joc problematic nu echivalează automat cu dependență. În plus, aceste rate nu au arătat schimbări semnificative în ultimii ani.
