De atunci, o alianță guvernamentală formată din patru partide a impus două pachete fiscale cu măsuri variind de la creșteri de impozite la diminuări de cheltuieli pentru a reduce cel mai mare deficit fiscal din Uniunea Europeană.
Deși măsurile guvernamentale au stimulat inflația, creșterea prețurilor pare să fi fost conținută sub 10%, afirmă Valentin Tătaru, economist-șef la ING Bank România. Cele mai mari riscuri ale unei retrogradări a ratingului par să se fi diminuat, iar o coaliție „în general stabilă” avansează treptat reformele.
"Combinat cu pachetul fiscal deja adoptat, care ar trebui să orienteze deficitul bugetar către 6% din produsul intern brut în 2026 și cu un surplus amplu de lichiditate din nou, contextul pare mai calm. Dacă nu apar șocuri negative majore, am putea asista la o tendință lentă spre randamente mai mici, deși pragul de 7% s-ar putea menține pentru o perioadă”, a spus Tătaru.
Randamentul obligațiunilor interne pe 10 ani a scăzut cu aproximativ 20 de puncte de bază săptămâna trecută, cea mai mare scădere dintre titlurile de stat comparabile din UE în această perioadă.
Titlurile României pe zece ani s-au tranzacționat la 7,15% vineri, fiind aproape de cel mai scăzut nivel atins din decembrie în sesiunea precedentă, conform datelor Bloomberg.
Îmbunătățirea percepției investitorilor s-a tradus și într-o cerere robustă de vânzări de obligațiuni interne. Ministerul Finanțelor de la București a vândut joi obligațiuni 2035 în valoare de 500 de milioane de lei, ofertele depășind 1 miliard de lei.
A fost a doua licitație consecutivă cu oferte mai mult decât duble față de suma alocată.
Bolojan negociază în prezent un acord politic pentru reduceri suplimentare de cheltuieli - ceea ce ar trebui să reducă și mai mult deficitul anul viitor față de obiectivul din acest an de 8,4% din produsul intern brut, arată Bloomberg.
Nemulțumirea socială și unele lupte interne în cadrul partidelor de guvernământ au cauzat însă unele întârzieri în acordul privind reducerile de personal și salarii locale, deoarece un al treilea pachet de măsuri nu a fost încă anunțat.
Chiar și cu progresele recente, costurile de împrumut ale României rămân cele mai ridicate din UE, iar o inflație care depășește obiectivul băncii centrale va limita probabil orice spațiu pentru relaxarea monetară.
Un impact pozitiv ar putea veni din accesarea mai multor fonduri UE, în cazul în care guvernul îndeplinește cerințele blocului comunitar pentru ajustarea fiscală.
Agenția de rating S&P are perspectivă negativă pentru ratingul atribuit României, cel mai scăzut din categoria recomandată pentru investiții.
Dar a transmis recent că se așteaptă ca intrările de fonduri UE să se dubleze, ajungând la 15 miliarde de euro (17,5 miliarde de dolari) anul viitor, subliniind că "există puține alte economii de piață emergente care au acces la această scară de finanțare externă fără datorie".
