Indicele Dow Jones Industrial Average a sărit cu 650 de puncte, echivalentul a 1,3%.
S&P 500 a urcat cu 1,2%, iar Nasdaq Composite cu 1,3%, investitorii revenind rapid pe acțiunile de creștere după turbulențele provocate marți de amenințările tarifare.
”Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele programate să intre în vigoare la 1 februarie”, a precizat el.
Decizia a inversat brusc episodul de marți cunoscut drept ”sell America”, când dolarul s-a depreciat, randamentele obligațiunilor au explodat, iar aurul a atins noi maxime. După anunțul lui Trump, titlurile de Trezorerie s-au întărit, randamentele au coborât, iar indicele dolarului a revenit în teritoriu pozitiv, arată news.ro.
”Până la urmă, administrația a văzut clar impactul negativ din piață”, a spus Tom Garretson, strateg la RBC Wealth Management, adăugând că investitorii se bazează pe ideea că ”dacă tarifele merg prea departe, Casa Albă va da înapoi”.
Acțiunile tech, în special Nvidia și AMD, au condus creșterea sesiunii, investitorii revenind la titlurile lor favorite după ce se protejaseră la începutul săptămânii.
Trump a mai anunțat în discursul de la Davos că va cere Congresului implementarea plafonului de 10% pentru dobânzile la cardurile de credit, o inițiativă fără sprijin clar în rândul parlamentarilor. Declarația a ridicat acțiunile bancare: Citigroup și Capital One au crescut cu circa 1%.
Deși președintele afirmase că nu va recurge la acțiune militară pentru a obține Groenlanda, tensiunile au rămas ridicate. Mai devreme, miercuri, eurodeputații au suspendat acordul comercial UE–SUA negociat în iulie, în contextul escaladării disputelor tarifare.
Marți, toți cei trei mari indici americani au înregistrat cele mai slabe evoluții din 10 octombrie, pe fondul amenințărilor tarifare și a refuzului inițial al președintelui de a exclude folosirea forței. Corecția a împins S&P 500 și Nasdaq pe minus în anul 2026.
La Washington, tensiunile politice au continuat. În timpul audierilor la Curtea Supremă privind autoritatea președintelui de a o demite pe guvernatoarea Fed Lisa Cook, judecătorul Brett Kavanaugh a avertizat că teoria avansată de avocații administrației ”ar slăbi, dacă nu chiar ar distruge” independența Rezervei Federale.
Trezorierul SUA, Scott Bessent, prezent la Davos, a declarat însă că administrația ”nu este îngrijorată” de vânzările puternice din sesiunea precedentă.
În schimb, Trump a convenit cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, să se poarte negocieri suplimentare pe tema insulei arctice.
„Pe baza unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, am stabilit cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda și, de fapt, la întreaga regiune arctică.
Această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate țările NATO.
Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care urmau să intre în vigoare la 1 februarie.
Se poartă discuții suplimentare cu privire la Golden Dome, în ceea ce privește Groenlanda. Informații suplimentare vor fi disponibile pe măsură ce discuțiile vor avansa.
Vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, emisarul special Steve Witkoff și alte persoane, după cum va fi necesar, vor fi responsabili de negocieri – aceștia îmi vor raporta direct mie”, a scris Donald Trump în postarea pe Truth Social.
Trump a prezentat anterior lista de țări pentru care amenință să impună noi taxe vamale ”până la vânzarea totală a Groenlandei”.
”Începând de la 1 februarie”, Danemarcei, Norvegiei, Suediei, Franței, Germaniei, Regatului Unit, Olandei și Finlandei li se vor aplica o suprataxă de 10% mărfurilor trimise în Statele Unite, anunța acesta.
Donald Trump persistă în dorința sa de a prelua controlul asupra Groenlandei.
Președintele american a insistat că Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru „securitatea națională”.
„S-ar putea să impun taxe vamale țărilor care nu joacă corect în ceea ce privește Groenlanda, pentru că avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională”, a declarat președintele american cu ocazia unei mese rotunde organizate la Casa Albă.
În „dezacord fundamental” cu Statele Unite, Danemarca a obținut joi trimiterea unei misiuni militare europene în Groenlanda. Donald Trump a declarat că această desfășurare nu are „niciun impact” asupra „obiectivului” său.
Aliat tradițional al americanilor în cadrul NATO, Danemarca a anunțat că își va consolida prezența militară în Groenlanda, ca răspuns la criticile americane privind lipsa sa de angajament în insula arctică, dar și ca reacție la dorința reiterată a președintelui american de a o anexa. Două avioane daneze de transport de trupe au aterizat miercuri pe teritoriul insulei.
În același timp, Franța, Suedia, Germania și Norvegia, alături de Țările de Jos, Finlanda și Regatul Unit, au anunțat trimiterea de personal militar pentru o misiune de recunoaștere care se înscrie în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance” organizat împreună cu aliații din NATO.
Anturajul lui Roland Lescure, ministrul francez de finanțe, a indicat, de asemenea, că acesta l-a avertizat pe omologul său american, Scott Bessent, că orice încercare de a cuceri Groenlanda ar constitui o „depășire a limitei” care ar pune în pericol relațiile economice ale Europei cu Washingtonul.
