Miliardarii fug din Marea Britanie. Abolirea regimului „non-dom”. Chris Rokos, pe punctul de a pleca și el

Fondatorul Rokos Capital Management se pregătește să-și mute reședința în Grecia și, conform Bloomberg, va deschide un birou la Atena ca parte a acestei mutări.

El se alătură unui număr de miliardari care au părăsit Marea Britanie, fapt pe care mulți l-au pus pe seama abolirii regimului „non-dom”, precum și a impozitelor mai mari pe investițiile în capital privat, moșteniri și câștiguri de capital.

Rokos, care și-a înființat firma în 2015, s-a clasat pe locul al treilea în lista anuală a celor mai mari contribuabili din Marea Britanie, întocmită de Sunday Times, plătind o sumă estimată la 330 de milioane de lire sterline în 2025. El are o avere netă de aproximativ 4 miliarde de dolari (2,96 miliarde de lire sterline), conform indicelui miliardarilor al Bloomberg.

Anul acesta, el a făcut, de asemenea, o donație record de 190 de milioane de lire sterline către Universitatea din Cambridge pentru a finanța înființarea Școlii de Administrație Publică „Rokos”.

Rokos, care a frecventat o școală primară de stat înainte de a primi o bursă la Colegiul Eton și de a studia matematica la Oxford, a declarat la momentul respectiv că „ar dori să ofere ceva în schimb Marii Britanii”.

CITEȘTE ȘI Premieră la Uber. A angajat mai multe bănci pentru prima sa ofertă de obligațiuni în euro

Magnatul care evită publicitatea și fostul donator al Partidului Conservator și-a petrecut o mare parte din ultimul deceniu coordonând una dintre cele mai scumpe renovări de locuințe din istoria Angliei, cea a conacului Tottenham House cu 200 de camere, situat lângă Marlborough, în Wiltshire, adăugând un pavilion de tenis și un cinematograf privat în cadrul renovării de 175 de milioane de lire sterline.

Grecia oferă un regim fiscal pentru investitori cu patrimoniu net ridicat, valabil pe o perioadă de 15 ani, care impune persoanelor fizice să investească cel puțin 500.000 de euro (430.000 de dolari) în imobiliare, afaceri sau acțiuni cu sediul în Grecia, în termen de trei ani de la solicitarea statutului fiscal. În schimb, aceștia pot plăti un impozit forfetar de 100.000 de euro pe an asupra veniturilor obținute în străinătate.

Plecare lui Rokos survine după ce ministrul de finanțe, John Healey, care își va prezenta primul buget în octombrie, a declarat luni, în primul său discurs important, că dorește să vadă Marea Britanie „ca o țară a creării de bogăție”.

Andy Burnham și-a exprimat anterior sprijinul pentru o impozitare mai mare a averilor, deși în iulie a dat de înțeles că nu va majora astfel de impozite imediat după ce va deveni prim-ministru.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ STB a intrat în insolvență, cu 9 bibliorafturi

Au avut loc mai multe plecări de profil înalt din Marea Britanie de când ministrul de finanțe conservator Jeremy Hunt a prezentat planurile de reformare a sistemului „non-dom” în 2024. Printre aceștia se numără Shravin Bharti Mittal, moștenitor al uneia dintre cele mai bogate familii din India; Nassef Sawiris, un investitor egiptean; și Richard Gnodde, un bancher veteran al Goldman Sachs.

Gnodde a plecat la Milano, în timp ce Sawiris ar avea reședința în Italia și Abu Dhabi. Mittal a indicat Emiratele Arabe Unite ca loc de reședință, după ce anterior menționase Marea Britanie într-o declarație oficială depusă la registru.

Guvernul laburist a introdus anul trecut un nou regim, conform căruia veniturile și câștigurile obținute în străinătate sunt supuse impozitării în Marea Britanie după patru ani, în loc de 15 ani, termenul anterior. Un nou sistem bazat pe reședință înseamnă, de asemenea, că activele lor globale sunt supuse impozitului pe moștenire după 10 ani.

Deși au avut loc câteva mutări de mare amploare, datele oficiale nu indică încă în ce măsură impozitul mai ridicat a declanșat un exod al persoanelor înstărite. Cele mai recente cifre provizorii arată o scădere modestă de 0,5% a numărului de rezidenți fără domiciliu fiscal în Marea Britanie în anul fiscal încheiat în aprilie anul trecut, ajungând la 73.400.

CITEȘTE ȘI Panourile fotovoltaice au devenit principala sursă de energie a Chinei

Alte țări europene au creat regimuri fiscale menite să atragă străinii bogați, printre care Italia, care s-a dovedit a fi o destinație populară datorită impozitului unic de 300.000 de euro aplicat veniturilor provenite din străinătate.

Încă de anul trecut era tras un semnal de alarmă referitor la faptul că Londra, multă vreme inima economică și culturală a Marii Britanii, traversează o perioadă dificilă.

Un nou regim fiscal care vizează statutul de ”non-dom” a determinat plecarea a circa 10.000 de milionari în 2024.

În același timp, costurile ridicate de trai și reevaluarea stilului de viață post-pandemie au dus la un exod al forței de muncă, arată CNBC.

Tot mai multe companii britanice aleg să se listeze în străinătate, iar cartierele financiare tradiționale, precum City sau Canary Wharf, și-au pierdut din efervescență, afirmă Bill Blain, strateg de piață și fost bancher de investiții. El dă vina pe suprareglementare, instabilitatea politică și impactul Brexitului asupra imaginii internaționale a Regatului Unit.

CITEȘTE ȘI Probleme pentru miliardarul Babis, cu afaceri în România. UE suspendă un ajutor. Și Kovesi îl anchetează

Totuși, analiștii spun că nu este vorba de un colaps, ci mai degrabă de o perioadă de ajustare. Barret Kupelian, economist-șef la PwC, subliniază că Londra își păstrează atuuri-cheie precum statul de drept, infrastructura, diversitatea, fusul orar și calitatea reglementării. El afirmă că serviciile de afaceri contribuie puternic la exporturi, iar sectorul financiar se adaptează contextului global.

Un raport PwC arată că Londra stă mai slab decât alte mari orașe britanice la capitole precum accesibilitatea locuințelor sau infrastructura de transport.