Dobânzile Guvernului, rezultate din tranzacțiile între investitori pe piața secundară, s-au menținut astăzi, în deschiderea tranzacțiilor cu titluri de stat pe piața locală, la un nivel ridicat. Astfel, randamentul titlurilor pe 10 ani (scadență 2034) considerate referință pentru piață, a rămas aproape de 8%, după ce impactul pe piețe al rezultatului primului tur al alegerilor prezidențiale a fost amplificat de decizia lui Marcel Ciolacu de a-și da demisia din funcția de premier, declanșând astfel o criză guvernamentală.
Nivelul de 8% este considerat un prag de rezistență, peste care, după cum arată lucrurile la acest moment, randamentele s-ar așeza doar în cazul unei agravări a crizei politice.
Randamentul titlurilor cu scadență în 2034 se situează azi la 7,92% în deschiderea ședinței, după ce ieri a închis la 7,9%, în creștere substanțială de la 7,53% la finalul ședinței de vineri, arată datele Bloomberg analizate de Profit.ro. Cu cât randamentul rezultat din tranzacțiile din piața secundară este mai mare, cu atât investitorii vor cere dobânzi mai ridicate la emisiunile de obligațiuni ale statului (piața primară).
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
Grupul financiar Erste consideră că rezultatul primului tur, cu George Simion detașat la peste 40%, față de cele 20% obținute de Nicușor Dan, îl face pe primul favorit pentru a câștiga. Implicațiile asupra pieței: „în general negative pentru leu și titlurile în lei și valută”.
„Simion se consideră suporterul președintelui mișcării «Make America Great Again» a președintelui SUA Donald Trump. Ar trebui considerat favorit în turul al doilea.
Victoria lui din prima rundă vine după ce România a anulat alegerile prezidențiale din decembrie 2024 sub acuzația de campanie ilegală și potențiale interferențe rusești când candidatul de extremă dreaptă Georgescu a câștigat prima rundă.
Mai mult, primarul de centru al Bucureștiului Nicușor Dan a venit în fața lui Antonescu, care a fost candidatul coaliției de guvernare. Vedem implicațiile asupra piețelor ca în general negative pentru leu precum și pentru ROMGB (titlurile în lei) și ROMANI (titlurile în valută emise pe piețele internaționale)”, consideră Erste.
România se află într-o situație bugetară complicată
Guvernul are o problemă majoră cu dobânzile la datoria publică, cheltuielile bugetului pe acest capitol fiind de 12,5 miliarde lei în primele trei luni, în creștere cu 64% (4,87 miliarde lei).
România are perspectivă negativă din partea principalelor trei agenții de evaluare financiară (Fitch, S&P și Moody s), ceea ce implică perspectiva unei deteriorări a finanțelor statului, în lipsa unor măsuri de stabilizare a finanțelor, și posibilitatea retrogradării în afara categoriei recomandate investitorilor. Următoarea evaluare din partea unei agenții de rating este la finalul verii.
Guvernul se află într-o poziție bugetară dificilă, cu un deficit bugetar foarte rididcat anul trecut, de 8,65% în termeni cadsh (standardul național) și 9,3% în termeni ESA (standardul UE). Pentru 2025, ținta de deficit este estimată la 7% din PIB, dar mulți economiști consiederă că sunt necesare măsuri suplimentare de consolidare bugetară pentru atingerea acesteia.
Deficitele bugetare ridicate din ultimii ani au condus la creșterea accelerată a datoriei publice, iar acum Guvernul are de împrumutat anual sume mari de bani. Necesarul mare de finanțare al statului crește importanța mișcărilor de pe piețele de obligațiuni.
România are perspectivă negativă din partea principalelor trei agenții de evaluare financiară (Fitch, S&P și Moody s), ceea ce implică perspectiva unei deteriorări a finanțelor statului, în lipsa unor măsuri de stabilizare a finanțelor, și posibilitatea retrogradării în afara categoriei recomandate investitorilor. Următoarea evaluare din partea unei agenții de rating este la finalul verii.
Doar în primele trei luni din acest an, cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,5 miliarde lei, în creștere cu 64% față de primele trei luni din 2024. Acestea sunt cele mai recente date disponibile de la Ministerul Finanțelor.
Necesar de împrumut de 232 miliarde lei în acest an
În anul 2025 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 232 miliarde lei, excluzând instrumentele de cash management.
Volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor este estimat la un nivel similar necesarului brut de finanțare, cu aprox 8% mai puțin față de volumele atrase în anul 2024 (252 miliarde lei), fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 7% din PIB (aproximativ 135 miliarde lei) precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2025, în sumă de cca 97 miliarde lei.
Se estimează că deficitul bugetar se va finanța în proporție de cca 45% din surse interne și 55% din surse externe. În 2024, Guvernul a împrumutat 252 miliarde de lei, programul de împrumuturi fiind suplimentat în mai multe rânduri în cursul anului, ca urmare a majorării țintei de deficit bugetar.
