Noile măsuri fiscale pregătite de autorități și impactul acestora în economie vor fi anunțate la Maratonul Impactul Fiscalității în Economie, programat să fie organizat de PROFIT NEWS TV pe 10 august, cu participarea celor mai importanți actori implicați.
Desfășurător
10.00- 10.15 Dan Manolescu, președinte Camera Consultanților Fiscali, fost secretar de stat
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
10.15- 10.30 Gabriel Biriș, avocat financiar fiscal, fost secretar de stat
10.35 - 10.50 Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria
11.00 - 11.13 Ciprian Macu, Head of Restructuring CITR
11.13 -11.25 Dragoș Doroș, consultant fiscal, fost șef ANAF
11.25- 11.35 Cristian Erbașu, Președinte al FPSC (Federația Patronatelor Societăților din Construcții)
11.40- 11.50 Stere Fudulea, secretar general CNIPMMR
Context
• Economia și sistemul financiar din întreaga lume au cunoscut transformări majore în ultimele decenii, impulsionate de globalizare și digitalizare sau remodelate de puncte cheie de inflexiune, cum ar fi criza financiară din 2008, pandemiile de Covid-19, impactul crizelor suprapuse (criza sanitară, criza energetică), schimbările structurale profunde în curs de desfășurare în economie, inflația în creștere,
razboiul din Ucraina și tensiunile geopolitice. Aceste evenimente au condus la schimbări de paradigmă, de standarde și reguli, reînnoirea instrumentelor de intervenție, adaptarea politicilor la noile realități.
• Cadrul intern este influențat de tensiunile internaționale.
• Crestere economică de 2,8% în anul 2023, mai mică decât în 2022, de 4,6 % .
• Necesitatea adoptării de măsuri pentru susținerea categoriilor vulnerabile, așteptările în scădere privind creșterea economică, înăsprirea condițiilor de finanțare a datoriei publice.
• Deficit bugetar 4,4 % din PIB în anul 2023
• Cererea internă va reprezenta elementul principal al creșterii economice, în principal, prin componenta investițională reprezentată de formarea brută de capital fix (+6,2%), efect al utilizării fondurilor europene în proiecte noi de investiții publice și private, concomitent cu o majorare prudentă a consumului final, sub cea a produsului intern brut, respectiv 2,4%.
• Pe latura ofertei, construcțiile vor juca un rol important cu o dinamică a VAB de 5,9%, iar in sectorul agricol se prevede recuperarea, în mare parte, a declinului din anul anterior
Măsuri în discuție pentru reducerea deficitului bugetar
• Desființarea a 200.000 de posturi din aparatul bugetar
• Reducerea pragului de impozitare cu 1% pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 250.000 euro
• Introducerea unui impozit de 1% pe imobilele cu valoare mai mare de 500.000 euro, în cazul celor care au mai mult de 2 imobile în proprietate
• Taxa pe produsele care conțin zahăr revine în discuție periodic
• Majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%
• Majorarea salariului minim la 3.300 lei din septembrie
• Eliminarea scutirii de la plata contribuției la sănătate pentru angajații din sectorul construcțiilor, agricultură și industria alimentară, măsură care vine la pachet doar pentru constructori cu obligația de a majora salariul minim în domeniu de la 4.000 de lei la 4.500 de lei
• În contextul eliminării cotei reduse de TVA de 5%, 9% se va aplica pentru bunuri și servicii cum ar fi alimente, medicamente și dispozitive medicale, servicii din industria hotelieră, cultură
Știm cu toții că industria IT este unul dintre pilonii de bază ai dezvoltării economice a României. Transformarea digitală va continua în toate industriile, punându-se accent pe tehnologii noi, precum inteligență artificială, machine learning, blockchain și no-code/low-code.
• Ecosistemul de start-up-uri tech se va dezvolta în continuare și cu ajutorul unui nou val de noi fonduri de investiții.
• Comerțul online va crește în ciuda reculului înregistrat postpandemie, ridicând la rândul său și alte industrii adiacente, precum marketingul digital.
• Ministerul Digitalizării având alături SRI și STS, ar putea lansa proiecte mai mari și mai vizibile de digitalizare în sectorul public.
• Ca perspective pentru anii următori, industria IT poate contribui la PIB cu o valoare adăugată brută de 17,4 miliarde de euro, în 2025, însă suma poate crește până la 20,4 miliarde de euro, "dacă se instituie
măsuri de îmbunătățire continuă a competitivității".
• Specialiștii noștri sunt printre cei mai buni din lume și, cu toate că industria crește constant și aduce contribuții relevante la bugetul de stat, ne confruntăm în continuare cu un deficit al forței de muncă.
• În funcție de măsurile care se iau sau nu cât mai curând, România poate deveni un hub tehnologic în regiune sau își poate pierde competitivitatea raportat la industria IT, cu efecte considerabile pentru economia națională, în ambele situații
Atragerea și utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene din PNRR și Cadrul financiar multianual vor face din construcții sectorul cel mai dinamic cu un spor mediu annual, de 9,2%, și unul din principalii susținători ai dezvoltării economiei..
• Construcțiile vor fi cel mai dinamic sector, sunt de părere economiștii de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză, pe măsură ce fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență vor fi absorbite
• Viitorul digital al construcțiilor se bazează pe tema conceptului de digital twins (gemeni digitali), reprezentari virtuale ale entitatilor și proceselor din lumea reală, sincronizate virtual, la o anumită
frecvență. Pot fi utilizați în multe sectoare economice, precum cel aerospațial, al industriilor prelucrătoare și auto, precum și în sectorul construcțiilor, reprezentând cheia digitalizării.
România deține locul al șaselea în Europa din perspectiva suprafeței agricole utilizate, motiv pentru care eficiența agricolă, consolidarea exploatațiilor agricole și a întreprinderilor de procesare alimentară, sunt o
prioritate.
• Agricultura ar urma să crească puternic, prin comparație cu evoluția din 2022 și să contribuie la avansul economic cu 0,5 puncte procentuale din creșterea economică de 2,8%, pe care o prognozează guvernul.
• Anul agricol a început bine, iar fermierii estimează că va fi similar cu anul agricol 2021-2022, producția totală de cereale ajungând la circa 25 mil. tone. România a arătat rolul strategic pe care îl are în agrobusinessul global, prin poziționarea geografică, producția agricolă și faptul că a fost coridor de tranzit pentru cerealele din Ucraina.
• Prețurile legumelor au crescut cu 20% într-un an, iar producătorii susțin că trendul de creștere se va menține în 2023.
• Comerțul online se întoarce la ritmurile de creștere de dinainte de pandemie.
• Presiunea pe costuri va rămâne mare pentru producătorii din industria alimentară. Investițiile vor continua, în special în cadrul companiilor mari sau al celor care au găsit nișe de dezvoltare
• Polarizarea va fi un cuvânt tot mai folosit în industria alimentară, în condițiile în care consumatorii se vor duce fie către produse mai ieftine, fie vor cumpăra mai puțin, dar de calitate, categoria premium fiind una care nu suferă în general în crize
Impactul sectorului tutunului în economia României, fără a lua în calcul investițiile, este de 1,77% din PIB, Romania, cu trei mari fabrici. România este al doilea mare producător de produse din tutun din UE, la egalitate cu Germania.
• Anul trecut a intrat în vigoare cel de al cincilea calendar de majorare a accizelor pentru toate produsele din tutun și cu nicotină, pentru perioada 2022-2026. Prima majorare, conform calendarului, a avut loc în august 2022, iar a doua la 1 aprilie 2023. Într-un singur an, acciza a crescut cu 11% – 62 de lei, de la 565 la 626 lei. O nouă creștere ar fi a treia într-un singur an.
• Contrabanda a crescut abrupt, piața legală a scăzut, iar bugetul a fost prejudiciat.
• Ca urmare, companiile atrag atenția că nerespectarea calendarului de majorare a accizelor, asumat de coaliția de guvernare în 2022, va duce la creșterea pieței negre, punând în pericol investițiile în derulare, contribuțiile la buget și, nu în ultimul rând, aderarea României la Schengen.
• Conform datelor INS, exporturile de produse din tutun au fost în 2022 de 1,48 miliarde euro, iar importurile de 375 milioane euro, de unde rezultă 1,1 miliarde euro contribuție pozitivă la balanța de plăți. Iar ultimele date INS confirmă trendul - pe primele cinci luni ale anului, exporturile de țigarete și produse din tutun încălzit sunt printre cele care au crescut cel mai mult.
Teme de dezbatere
Va rămâne România pe creșterea economică prognozată de 2,8%, va aluneca în recesiune sau va depăși prognoza ca de fiecare dată?
• Agricultura în jocul economiei. Cât și cum influențează anul agricol bun structura PIB și creșterea economică? Cât de bun este anul agricol și cât va cântări el la creșterea PIB și la formarea acestuia într-un an care se anunță deja extrem de bun pentru economie? Ce s-a intamplat în agricultură în ultimii ani, cu integrare internațională
• Ce va fi în 2023 în sectorul construcțiilor în condițiile renunțării la facilitățile fiscale, creșterii costurilor cu materialele de construcții și dificultății de a obține PUZuri?
• Care sunt tendințele în IT&C în România? Cum va performa sectorul în ansamblu, cum va fi afectat de renunțarea la facilitățile fiscale, care sunt industriile care vor crește cel mai mult? Cum poate fi impulsionat acest sector? Ce finanțări sunt disponibile pentru companiile din sector?
• Cele mai noi proiecte lansate de dezvoltatori, dar și stadiul unor mari proiecte publice și private. Există o tendință a dezvoltatorilor de orientare către sectoarele industrial și rezidențial, în detrimentul celor de birouri și retail, afectate, în continuare, de efectele restricțiilor luate în contextul pandemiei de coronavirus, dar și de inflație.
• Tutunul este o industrie incomodă și blamată, dar are o contribuție majoră la buget și o balanță comercială pozitivă. Tendințe în industrie, implicarea în sustenabilitate
