Economiști șefi din bănci, președintele Consiliului Fiscal, reprezentanți ai Guvernului și ai mediului de business vor analiza principalii indicatori macroeconomici ai României și țintele fixate pentru aceștia prin bugetul de stat la evenimentul premium News.ro “Perspectivele macroeconomice și fiscale ale României pe 2024”, care va avea loc joi, 7 martie, începând cu ora 9.00.
Este de așteptat ca rata efectivă de impozitare din România să rămână în continuare detașat cea mai ridicată.
Firmele au amână deciziile de investiție, pe fondul celor mai recente modificări guvernamentale de natură fiscală, arată Raluca Popescu, vicepreședintă a UniCredit Bank România, responsabilă cu aria de corporații. Cererea de finanțări legate de programele derulate prin PNRR arată aceeași reticență, lucru care se întâmplă deși economia românească este în continuare pe creștere și finanțarea firmelor rămâne pe plus în acest an.
Miniștrii europeni de Finanțe au susținut sâmbătă un calendar care prevede reformarea regulilor fiscale din UE până la sfârșitul anului, deoarece încearcă să echilibreze reducerile datoriilor cu investiții adaptate la necesitățile fiecărei țări, transmite Reuters.
Premierul Ciolacu a declarat, în urma vizitei efectuate la Bruxelles, că taxarea microîntrerpinderilor reprezintă o preocupare a Comisiei Europene, iar datele privind profitul raportat la cifră de afaceri și impozitarea microîntreprinderilor sunt greu de explicat.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că în opinia Comisiei, care nu este contrazisă din spusele sale nici de Guvern, microîntreprinderile au ajuns să aibă un regim fiscal similar al firmelor offshore, din perspectiva scutirilor fiscale.
Noile măsuri fiscale pregătite de autorități și impactul acestora în economie vor fi anunțate la Maratonul Impactul Fiscalității în Economie, programat să fie organizat de PROFIT NEWS TV pe 10 august, cu sprijinul CITR și cu participarea celor mai importanți actori implicați.
Noile măsuri fiscale pregătite de autorități și impactul acestora în economie vor fi anunțate la Maratonul Impactul Fiscalității în Economie, programat să fie organizat de PROFIT NEWS TV pe 10 august, cu participarea celor mai importanți actori implicați.
Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) solicită autorităților un dialog transparent cu mediul de afaceri în definirea măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar și arată că măsurile de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere beneficiul economic pe termen lung. AmCham România își exprimă îngrijorarea că măsurile luate intempestiv și insuficient analizate pe termen mediu și lung pot avea efecte directe sau secundare negative, inclusiv asupra inflației și creșterii economice.
România este foarte stabilă la acest moment, iar cel puțin până în 2025 nu vor mai exista ajustări fiscale, a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.
Noua Lege offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Citatul-parafrază din Ion Creangă cu care ministrul Energiei, Virgil Popescu, a răspuns în plenul Camerei Deputaților, la dezbaterea finală pe modificarea Legii offshore, acuzațiilor de "hoție" venite din partea liderului AUR, George Simion: "Pașol na turbinca, Iuri!".
Legea offshore a fost votată în Parlament, ca decizie finală, actul normativ urmând să fie trimis acum spre promulgare președintelui.
Deputații din coaliția de guvernare au introdus un amendament la proiectul de modificare a Legii offshore, potrivit căruia Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, dar și din perimetre onshore de adâncime, în scopul asigurării consumului populației și CET-urilor care livrează agent termic sistemelor centralizate de încălzire, dar și pentru ca România să poată ajuta la nevoie alte state din UE, în cazul în care acestea s-ar confrunta cu crize de aprovizionare cu gaze.
Menținerea supraimpozitării expune statul român la riscul declanșării unei proceduri internaționale de arbitraj de către operatorul perimetrului Midia, cel mai avansat proiect de extracție de gaze din Marea Neagră, compania americană Black Sea Oil&Gas (BSOG), care estimează că va demara producția la jumătatea anului.
Proiectul de modificare a Legii privind operațiunile petroliere offshore asumat de actuala coaliție de guvernare și aflat pe circuitul parlamentar în procedură de urgență conține o prevedere care riscă să contravină Constituției, potrivit avizului favorabil cu observații al Consiliului Legislativ asupra draftului de act normativ.
Investitorii în proiecte offshore de exploatare de țiței și gaze încheie contracte (sau cel puțin precontracte) de vânzare a hidrocarburilor ce urmează a fi extrase cu mult timp înainte de demararea efectivă a producției, pe care le depun ca garanții pentru a obține bani de investiții de la bănci și alte instituții financiare.
Rata efectivă de impozitare a veniturilor obținute din vânzarea producției de gaze naturale din zăcămintele offshore aflate în exploatare în sectorul românesc al Mării Negre a fost per total de 51% anul trecut și a urcat la 78% în ultimul trimestru din 2021, ca urmare a majorării galopante a prețurilor la gaze pe piețele angro, se arată într-un studiu realizat de PwC România la comanda Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, sâmbătă, că propunerile ministrului Finanțelor, Adrian Câciu, legate de supraimpozitarea celor care dețin mai mult de două proprietăți sau două mașini, reprezintă "o abordare social-democrată" în contextul în care taxarea directă a proprietăților în România înseamnă un procent redus din PIB, raportat la media europeană.
Guvernul a adoptat astăzi o ordonanță importantă, cu măsuri fiscal-bugetare necesare adoptării proiectului de buget pentru anul următor. Foarte importantă este și o măsură care nu se mai regăsește în ordonanță, majorarea pragului privind impozitul pe venitul microîntreprinderilor. Decizia de a exclude această măsură comparativ cu proiectul inițial al ordonanței, a fost anunțată de premierul Nicolae Ciucă înainte de începerea ședinței de guvern. Ordonanța aprobată aduce mai multe măsuri, printre care TVA de 5% pentru achiziția, o singură dată, a unei locuințe cu preț între 450.000 de lei și 700.000 de lei (până la 450.000 de lei se aplica deja), reincriminarea ca faptă penală a stopajului la sursă de contribuții și impozite fără virarea acestora la bugetul statului într-un anumit termen, precum și înghețarea salariilor bugetarilor, cu excepția angajaților din învățământ și a unor categorii din sănătate. Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat, după aprobarea ordonanței că, față de proiectul inițial, în privința stopajului la sursă se reincriminează doar reținerea și neplata, respectiv încasarea și neplata, termenul de aplicare fiind amânat la 1 martie 2022. Fapta de neîncasare și neplată, prevăzută în proiectul inițial, a fost exclusă din forma aprobată.
Investițiile private ale companiilor petroliere cu concesiuni de zăcăminte de gaze în Marea Neagră sunt mai mari decât fondurile UE disponibile pentru România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce face cu atât mai de neînțeles tergiversarea de către politicieni a modificării Legii offshore după principiile solicitate de investitori, modificare promisă de actuala guvernare, a declarat Cătălin Niță, președintele executiv al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPGG), ai cărei cei mai importanți membri sunt marii producători de gaze OMV Petrom și Romgaz, în cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.
Directorul general al companiei, Marius Aristotel Jude, a răspuns astfel unei întrebări legate de eventuala legătură dintre recenta ofertă fermă a Romgaz de preluare a subsidiarei românești a ExxonMobil, care deține 50% din drepturile concesiunii offshore de gaze din Marea Neagră Neptun Deep, și perspectiva de modificare a Legii offshore, evocată în mod repetat de actuala guvernare și solicitată de 3 ani de petroliștii activi în Marea Neagră.
Anul 2020 a fost unul dificil din perspectiva legislației fiscale, în contextul în care măsurile adoptate de autorități pentru combaterea epidemiei de coronavirus au necesitat și foarte multe schimbări cu impact fiscal, de obicei anunțate și implementate foarte rapid. Situația a fost agravată și de disensiunile dintre Guvernul controlat de PNL și Parlament, unde Executivul nu avea suficientă susținere, astfel că legislația din Parlament a modificat repetat deciziile Guvernului. Foarte multe schimbări au fost adoptate, însă, pe final de an, inclusiv de către Parlament, cum ar fi două legi cu ample modificări ale Codului Fiscal și Codului de procedură fiscală, publicate în Monitorul Oficial în a doua jumătate a lunii decembrie.
Firmele care se află în situația de a nu putea să-și onoreze contractele, în contextul pandemiei COVID-19, ar trebui să încerce să renegocieze cu partenerii obligațiile asumate și să ajungă la o nouă înțelegere, aceasta fiind soluția cea mai bună pentru ambele părți, inclusiv pe termen lung, deoarece permite continuarea raporturilor de afaceri și după ce economia va depăși această situație de criză, afirmă Andrei Ștefanovici, senior managing associate - avocat, Radu și Asociații SPRL.
Amploarea cu care se extinde epidemia COVID 19 a început să aibă consecințe asupra economiei, primele industrii afectate fiind cele din turism, hoteluri și restaurante, transporturi sau organizarea de evenimente. În funcție de evoluția situației - care, din păcate, nu poate fi previzionată nici ca intensitate, nici ca durată -, unda de șoc se va propaga asupra tot mai multor sectoare, cu implicații asupra întregii societăți.