Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Auchan, BRD, CEC Bank, Salt Bank
Potrivit acestuia, o parte dintre studenți provin deja din familii cu experiență în mediul de afaceri, ceea ce îi ajută să înțeleagă mai ușor mecanismele antreprenoriale.
„Mulți dintre acești copii sunt copii cu background din familie de oameni de afaceri. Deci sunt la a doua generație, poate chiar și a treia generație dacă au început din anii ’90 și ajută acest lucru dacă ai văzut în proximitatea ta, de când ai crescut, ce înseamnă un mediu de afaceri”, a spus acesta.Stere susține că dezvoltarea unor ecosisteme antreprenoriale universitare este esențială pentru apariția unor companii cu potențial real de creștere. În opinia sa, colaborarea dintre universități, companii, administrație și experți este obligatorie pentru construirea unor start-up-uri competitive.
„Este nevoie și de profesori, și de studenți, și de companii, mentori, experți, administrație publică, ministere, fonduri europene. Și trebuie să existe niște bune practici, niște colaborări, crearea de comunități și doar în acest context se pot pune semințele sănătoase pentru a crea niște companii serioase”, a declarat Prof. Univ. Stere Stamule.Acesta a oferit și exemple de colaborări între universități cu profiluri diferite, după model occidental.
„Noi suntem economiști, putem să lucrăm cu politehnica, cu ingineri, putem să lucrăm și cu construcțiile sau Universitatea Agronomă și fiecare să vină cu specialitatea lor să construim echipe mixte și acelea să fie bazele pentru viitoare start-up-uri, companii cu un potențial de creștere mai mare decât SRL-urile bine cunoscute”, a afirmat el.
Referitor la accesarea fondurilor europene, Stere a explicat că statele din sudul Europei au trecut prin dificultăți similare celor întâlnite astăzi în România și că adaptarea la mecanismele europene a necesitat timp.
„Până au început să înțeleagă mecanismele finanțărilor europene a durat o perioadă, după ce le-au învățat, au început să se alinieze cu Europa continentală sau de nord”, a spus acesta.
Profesorul a relatat și modul în care universitățile occidentale își pregătesc din timp strategiile pentru accesarea fondurilor europene.
„Mai multe echipe de profesori din universitățile din Italia, înainte să se pregătească bugetele 2021-2027, petreceau un an, doi ani în vizită la Bruxelles, să vadă temele care sunt puse spre finanțare, să înțeleagă finanțările, care sunt obiectivele lor și apoi se întorceau în universitățile lor și își adaptau bugetele, planificările în funcție de finanțatori”, a declarat Prof. Univ. Stere Stamule.
În ceea ce privește pregătirea studenților pentru birocrația asociată fondurilor europene, acesta spune că în ASE există cursuri dedicate mediului european de afaceri și că studenții sunt expuși constant la oportunități de finanțare.
„La SAS noi îi expunem pe studenți, le prezentăm anual posibilități de finanțare a afacerilor prin diferite forme, prin fonduri europene, prin fonduri naționale, prin venture capital”, a spus el.
„Noi avem momentan 11 companii incubate la care le oferim spații pentru a-și desfășura activitățile lor de business, propriu-zis, ei având SRL-uri și există cerere din ce în ce mai mare”, a declarat Stere.
Totuși, acesta avertizează că accesarea finanțărilor europene presupune un nivel ridicat de complexitate și competențe concrete de business.„Toată lumea visează fonduri europene, însă fondurile europene vin și cu un anumit grad de complexitate. Ar trebui să fie mai transparent și mai ușor birocratic accesarea lor, însă complexitatea lor cu siguranță o să existe”, a spus Prof. Univ. Stere Stamule.
„Dacă nu avem idei inovative, dacă nu știm să facem business plan, dacă nu știm să facem raportări, să definim obiective, rezultate, atunci va fi foarte greu să le accesăm și să putem îndeplini criteriile care vin odată cu aceste fonduri europene”, a adăugat acesta.
Potrivit profesorului, noile generații sunt mult mai orientate către tehnologie și soluții inovatoare. Printre exemplele din incubatorul universității se numără studenți care folosesc inteligența artificială pentru promovare online sau proiecte din zona alimentației sănătoase.
„Avem studenți care folosesc AI în promovare online, avem studenți care sunt mai atenți la sănătatea noastră și chiar avem o studentă la FABIZ care a gândit ceva health box, o cutie de mâncare sănătoasă”, a declarat Stere.
Acesta consideră că rolul universității este să ofere un mediu de protecție și dezvoltare pentru tinerii antreprenori aflați la început de drum.
„Noi trebuie să le creăm mediul prin care să îi protejăm puțin până reușesc ei să dezvolte primii mușchi înainte să îi scoatem pe piață. De obicei viteza și duritatea pieței este mai mare și de asta este rolul nostru universitar să reușim să creăm puțin un mediu”, a spus Prof. Univ. Stere Stamule.
Referindu-se la proiectele europene de tip Horizon, fonduri norvegiene sau Erasmus, acesta a subliniat că succesul depinde în mare măsură de profesori și de capacitatea lor de a construi rețele internaționale.
„Este foarte important leadership-ul facultăților care dă un standard al bunelor practici în acea facultate. Dacă profesorii asumă și studenții asumă. Este foarte important să existe profesori cu inițiative”, a afirmat el.
Stere a precizat că universitățile românești participă deja în proiecte Horizon, însă nu coordonează încă astfel de consorții internaționale.
„Momentan România, din câte cunosc eu, nu are niciun lead pe proiecte Horizon. Proiectele acestea Horizon ai nevoie să faci un consorțiu de universități, companii, instituții de cercetare din cel puțin 3, 5, 7 țări”, a declarat acesta.
„Noi încă nu am ajuns la acest stadiu. Cred că la ASE avem peste 11 proiecte Horizon, însă am fost membri în alte consorții”, a concluzionat Prof. Univ. Stere Stamule, Președinte SAS-ASE.
