„Suntem o companie matură. Deja 50 de milioane de euro cifră de afaceri, 50 de angajați, și un model de business de tip integrator. Modelul acesta a fost ceea ce m-a atras în special în zona asta și posibilitatea de a avea un impact într-un domeniu care, cred eu, are foarte multe de-a face cu dezvoltarea ulterioară a României.
Am vrut să atragem bani, si asta e si ceea ce facem, investiții din străinătate, investiții de la investitori serioși pentru a construi în România capacități energetice și a pregăti țara, până la urmă, pentru următorul val industrial, ceea ce sperăm să se și întâmple", a declarat Iulia Meiroșu, CFO Enexus, la emisiunea Educație cu Profit de la Profit.ro Live TV.
Potrivit acesteia, creșterea investițiilor în regenerabile va reduce, în timp, diferența dintre România și piețele occidentale în ceea ce privește costul energiei.
„Acum prețul energiei este undeva sus, însă ceea ce văd eu este că, odată cu toate aceste investiții din acest al doilea val de investiții regenerabile, prețul energiei, undeva în 3-4 ani, se va stabiliza. Dacă ne uităm la piețele din vest, unde energia verde este la cote foarte bune, vedem un preț mediu de 0,3-0,4 euro pe kWh. Aici este mult mai mult. E clar că diferențierea asta nu are cum să se susțină pe termen lung, dacă facem investițiile potrivite și inteligente", a spus ea.
Iulian Meiroșu a explicat că primul val de investiții în regenerabile s-a desfășurat în perioada 2010-2013, când schema certificatelor verzi a stimulat dezvoltarea proiectelor eoliene, iar actualul val este dominat de energia solară, pe fondul reducerii costurilor și al progresului tehnologic.
„Investiția necesară pentru instalarea unui megavat de solar este acum în jur de 450.000-500.000 de euro, mult mai accesibilă decât în primul val, iar eficiența producției unui panou solar din generația nouă este de peste două ori mai mare. Investitorii nu se mai uită la subvenții, ci la randamente calculate pe baze economice", a afirmat reprezentanta Enexus.
Ea consideră că programele europene, inclusiv PNRR și Fondul de Modernizare, au avut un rol important în accelerarea investițiilor, iar programul Casa Verde a fost unul dintre cele mai reușite exemple.
„Casa Verde a fost unul dintre cele mai de succes programe. A permis celor care și-au dorit să-și instaleze panouri pe gospodărie și astfel să-și reducă cheltuiala energetică. S-au instalat aproape 2,5 GW de noi capacități la consumatorii casnici, însă reversul medaliei este că se pune foarte multă presiune pe rețea atunci când toate aceste capacități injectează energie simultan", a declarat aceasta.
În opinia sa, următoarea provocare majoră este modernizarea rețelelor de transport și distribuție, fără de care noile investiții nu vor putea fi valorificate în siguranță.
„Capacitățile de transport și distribuție trebuie înnoite. Pentru a putea conecta noi capacități și pentru a gestiona sistemul în siguranță este foarte necesar un program de investiții. Vestea bună este că Transelectrica a anunțat investiții de ordinul miliardelor de euro pentru modernizarea rețelelor, iar industria va putea absorbi mult mai bine noile capacități", a spus Iulia Meiroșu.
Ea estimează că energia mai ieftină ar putea contribui inclusiv la atragerea unor noi investiții industriale în România.
„Ceea ce mă aștept să se întâmple este ca producția industrială să poată beneficia de această energie mai ieftină și astfel să atragem investiții în capacități de producție care să fie mai competitive din punct de vedere economic", a precizat CFO-ul Enexus.
Potrivit acesteia, România se află într-o perioadă în care sunt dezvoltate numeroase proiecte regenerabile, însă adevărata provocare rămâne conectarea acestora la sistem.
„E simplu să construiești un parc. Partea mai problematică este să-l bagi în priză, adică să-l pui în funcțiune și să-l conectezi în siguranță la rețeaua națională. În următorii 1-2 ani vom avea instalați probabil 4-5 GW noi, ceea ce este foarte mult. Întrebarea este ce facem cu toată această energie", a afirmat ea.
Iulia Meiroșu explică faptul că actualul nivel al prețurilor este determinat de dezechilibrul dintre cerere și ofertă, dar și de structura consumului din România.
„Prețul este format de cerere și ofertă, care în momentul actual, din cauze structurale, este dezaliniată. Avem vârfuri de consum dimineața și seara, iar producția solară este în timpul zilei. În același timp, am avut de-a face cu o dezindustrializare în ultimii 30 de ani, care se vede în cererea din timpul zilei", a spus ea.
În ceea ce privește mixul energetic, reprezentanta Enexus consideră că România are un potențial bun, însă problema este gradul de utilizare a capacităților existente.
„România are un mix energetic foarte bun, dacă ne uităm pe hârtie. Problema este ce funcționează din acest mix. Hidroelectrica are instalați 6 GW, însă într-o zi normală produce sub 2 GW, pentru că nivelul apei din lacuri este la un nivel critic. Toți merg în direcția investițiilor în fotovoltaice", a explicat aceasta.
Iulia Meiroșu mai spune că dezvoltarea sistemelor de stocare reprezintă următorul pas firesc al pieței și una dintre soluțiile pentru echilibrarea sistemului energetic.
„Una dintre cele mai rapide surse care pot fi activate sunt bateriile. Asta explică interesul foarte mare pentru zona de stocare. Energia produsă la prânz, când prețul este foarte mic sau chiar negativ, poate fi stocată și utilizată seara, la vârful de consum. Este un arbitraj natural care ajută atât investitorul, cât și sistemul energetic să se regleze", a declarat ea.
Totuși, dezvoltarea acestor proiecte este încetinită de dificultățile de finanțare.
„Modelul de business al bateriilor nefiind foarte clar definit, acestea nu sunt bancabile. Avem un gap de finanțare. În România nu am văzut proiecte stand-alone finanțate de bănci. În schimb, băncile condiționează din ce în ce mai mult finanțarea parcurilor fotovoltaice de existența unei capacități de stocare, însă nu finanțează partea de stocare", a spus Iulia Meiroșu.
În aceste condiții, investitorii care au dispus de capital propriu suficient au avut un avantaj important.
„Doar investitorii care au fost foarte bine capitalizați și foarte hotărâți au pus banii jos și au reușit să iasă în față cu niște capacități conectate. În aceste condiții, o baterie care are o durată de viață și de exploatare de aproximativ 10 ani se poate amortiza în primii doi. Ceea ce este ceva extraordinar din punct de vedere business", a concluzionat Iulia Meiroșu.
