Localități întregi se debranșează de la sistemele termice centralizate și adoptă încălzirea pe bază de centrale individuale de apartament pe gaz, ceea ce pune mare presiune pe infrastructura de distribuție a gazelor naturale și îi obligă pe distribuitori la investiții importante în rețele, pentru a asigura capacitate suplimentară. Acest lucru se va reflecta în tarifele de distribuție și va duce la scumpirea gazelor, a declarat, la Profit Energy.forum, Corneliu Bodea, patron și CEO al grupului Adrem, totodată președinte al Asociației Centrul Român al Energiei.
Conferința a fost organizată cu sprijinul OMV Petrom și Hidroelectrica, cărora le mulțumim pentru participare
"Unele municipalități decid să se debranșeze total de la sistemele centralizate de încălzire și să meargă pe soluții pe care eu personal le consider ineficiente, soluții cu centrale de încălzire individuale, de apartament. Avem acum Galațiul, care a decis să subvenționeze populația să-și monteze instalații individuale de încălzire fără să existe un studiu foarte atent legat de ce înseamnă asta", a arătat Bodea.
Consilierii locali din Galați au aprobat, pe 12 aprilie, în cadrul unei ședințe extraordinare, suspendarea de la 1 mai a prestării serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat la nivelul municipiului. De asemenea, printr-o altă hotărâre, s-a decis ca acelora care depind de sistemul centralizat de termoficare să li se acorde o subvenție de 3.000 lei pentru a-și achizitiona un sistem de alimentare cu energie termică și apă caldă alternativ. Hotărârile consilierilor locali vin ca urmare a costurilor mari pe care trebuie să le suporte municipalitatea pentru funcționarea sistemului centralizat de termoficare, costurile subvenționării încălzirii centrale ridicându-se la circa 12 milioane euro pe an.
"Trebuie să înțelegem că asta pune o presiune extrem de mare pe infrastructura de distribuție a gazelor și va necesita investiții importante ale distribuitorilor pentru a asigura capacitatea suplimentară în zona de alimentare către consumatori, consumatori foarte mici. Aceste investiții trebuie luate în considerare, trebuie recuperate prin tarif, deci de aici vine o presiune pe tarif și personal nu știu dacă este neapărat investiția cea mai bună. România ar trebui să propună o strategie cu sisteme centralizate, dacă nu cu sisteme centralizate la nivelul orașelor, atunci cu sisteme mai mici, mai locale, pe cartiere, pe blocuri. Ar fi mult mai inteligent din punct de vedere al efortului investițional pe care distribuitorii ar trebui să-l facă", a spus Corneliu Bodea.
Numărul locuințelor din România conectate la sisteme municipale de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) va continua să scadă în anii următori, urmând să se reducă cu 27% (circa 347.000), de la 1,295 milioane în 2015 la doar 948.000 în 2020, ca urmare a eficienței scăzute a centralelor în cogenerare, a stării precare a rețelelor de distribuție, cu pierderi mari și costuri de operare ridicate, a neîncasării facturilor pentru agent termic și apă caldă, precum și a insolvențelor și falimentelor companiilor de utilități, se arăta în proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, lansat în noiembrie anul trecut.
Aceeași sursă indica însă că, după anul 2020, toate scenariile prevăd o revenire a numărului de apartamente conectate la SACET, ca urmare a creșterii prețului la gaze naturale, respectiv a reabilitării rețelelor și creșterii calității serviciilor în tot mai multe localități cu SACET funcționale.
Proiectul de strategie estimează că, în 2030, gazele vor fi cu peste 30% mai scumpe comparativ cu nivelul de anul trecut. Cu toate acestea, în document se afirmă că nivelul de trai al gospodăriilor populației va crește, în intervalul respectiv, "într-un ritm cel puțin egal cu cel al creșterii prețurilor, astfel încât nivelul general de sărăcie energetică nu va crește din pricina prețului gazului natural".
