Proiectul fusese aprobat de Senat la începutul lunii și apoi, rapid, și de către Camera Deputaților.
Proiectul a fost inițiat și ca urmare a problemelor semnalate de Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), care îi reprezintă și pe furnizori.
″Potrivit datelor disponibile, volumul cererilor de decontare aflate în analiză este de aproximativ 6 miliarde lei, iar menținerea pragului actual de 40% generează dificultăți semnificative în asigurarea fluxurilor financiare necesare continuării activității furnizorilor, cu potențiale efecte asupra stabilității pieței de energie și asupra consumatorilor finali.
Prin Adresa ACUE nr. 676/25.03.2026, furnizorii de energie au semnalat dificultățile fmanciare generate de întârzierile excesive în procesul de decontare, precum și necesitatea majorării procentului aferent plăților parțiale, în vederea reducerii presiunilor de lichiditate și a evitării amplificării costurilor de finanțare″, se arată în expunerea de motive.
″(...) am discutat (ieri – n.r.) cu principalii furnizori de energie despre măsurile necesare pentru menținerea echilibrului în sistem. Am analizat soluții pentru asigurarea lichidității în piață, prin plata sumelor restante din schema de compensare (...)″, a declarat pe 4 august premierul demis și interimar Ilie Bolojan, totodată ministru interimar al Energiei.
Inițiatorii proiectului de lege amintesc că, prin Ordonanța de urgență a Guvemului nr. 38/2026, a fost instituit cadrul legal necesar pentru suspendarea plăților efectuate de la bugetul de stat în situațiile în care, în cadrul procesului de verificare și decontare, sunt identificate nereguli, suspiciuni privind legalitatea documentelor ori au fost inițiate proceduri penale relevante, ″fiind astfel deja instituite mecanisme suficiente pentru protejarea fondurilor publice și prevenirea efectuării unor plăți nejustificate″.
Potrivit sursei citate, pățile parțiale reprezintă exclusiv o modalitate de executare etapizată a unor obligații deja existente ale statului, iar nu o decontare definitivă: sumele au fost depuse și supuse verificărilor preliminare realizate de ANRE, iar eventualele diferențe dintre sumele acordate și cele validate definitiv se regularizează în etapa finală de decontare, potrivit mecanismului legal existent.
″În consecință, majorarea procentului plăților parțiale nu implică cheltuieli bugetare suplimentare, ci exclusiv o ajustare a ritmului de efectuare a plăților, măsura fiind justificată și proporțională în contextul mecanismelor de control instituite prin Ordonanța de urgență a Guvemului nr. 38/2026″, se spune în document.
Corelativ, proiectul mai introduce: perceperea de dobânzi și penalități de întârziere, pentru sumele plătite și nerecuperate în temenul legal de 10 zile lucrătoare (de la furnizori), stabilirea temenului final de 31 decembrie 2026 pentru introducerea datelor necesare decontării, respectiv regularizării sumelor decontate de la bugetul de stat, clarificarea obligației furnizorilor de a returna diferențele rezultate din regularizarea volumelor facturate, emiterea, în termen de 30 de zile, a unui ordin comun al Ministerului Energiei și al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu consultarea ANRE, privind analiza, verificarea, validarea și plata cererilor de decontare, precum și dispoziții tranzitorii care pemit furnizorilor, pentru cererile deja plătite la nivelul de 40%, depunerea unei cereri adiționale pentru diferența de 20%.
În avizul său consultativ asupra draftului de act normativ, ANRE a propus ca termenul de regularizare să fie majorat cu cel mult 2 ani, până la ″maximum 31 decembrie 2028″.
″(...) apreciem că termenul (...) de 31 decembrie 2026 (...) nu este realizabil, în condițiile în care la nivelul ANRE există în analiză un număr considerabil de cereri de decontare/regularizare. Precizăm că pe platforma informatică ANRE a fost încărcat de furnizorii de energie electrică și gaze naturale un număr foarte mare de cereri de decontare/regularizare înregistrate la ME/ANPIS.
De menționat că, din experiența grupului de plafonare creat la nivelul ANRE, care analizează și verifică datele și informațiile transmise de furnizori în vederea validării sumelor finale ce vor fi decontate de la bugetul de stat, semnalăm că procesul de analiză este foarte laborios, identificându-se numeroase erori și lipsa unor documente în datele transmise de furnizori, ceea ce conduce la o durată mărită necesară finalizării procesului de validare a sumelor finale″, le-a transmis ANRE parlamentarilor.
În replică, în avizul Consiliului Economic și Social (CES), din care face parte și ACUE, este criticată solicitarea de către ANRE a extinderii termenului legal de finalizare a procesului de decontare, inclusiv a regularizărilor, de la 31 decembrie 2026 la 31 decembrie 2028.
″În practică, această propunere înseamnă că decontările aferente schemei ar putea fi finalizate la aproape patru ani de la închiderea acesteia, nu în doi ani, termenul aprobat prin legislația inițială, or o astfel de prelungire generează efecte negative semnificative. În primul rând, se accentuează problemele de lichiditate pentru furnizorii care au participat la schemă și se creează distorsiuni concurențiale în raport cu noii intrați pe piață, care nu suportă aceleași constrângeri financiare.
În al doilea rând, menținerea pe termen atât de îndelungat a acestor creanțe ridică dificultăți importante de natură contabilă și financiară, în special pentru companiile listate, care trebuie să respecte cerințe stricte privind recunoașterea, evaluarea și raportarea activelor. Din aceste motive, extinderea termenului final de decontare până la 31 decembrie 2028 nu este oportună.
Considerăm că eforturile legislative și administrative ar trebui orientate către identificarea și implementarea unor soluții concrete de accelerare a procesului de evaluare, verificare și decontare a cererilor, astfel încât obligațiile statului să fie îndeplinite într-un termen rezonabil și predictibil″, se afirmă în avizul CES.
Bugetul de stat pe 2026 prevede alocări totale de 3,75 miliarde lei pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor în vederea acoperirii costurilor fostei plafonări a prețurilor finale la consumatori, în vigoare până la 1 iulie 2025 (la curent electric), respectiv 1 aprilie 2026 (la gaze). Astfel, în 2026, Ministerul Muncii a primit pentru asta 1,75 miliarde lei, iar cel al Energiei – 2 miliarde lei.
Însă în primele 6 luni ale anului, Ministerul Energiei a plătit numai circa 191 milioane lei, iar cel al Muncii - 104,3 milioane lei.
Execuția bugetară preliminară pe 2025 a arătat că ministerele Muncii și Energiei au plătit în total circa 3,84 miliarde lei drept compensații furnizorilor de energie anul trecut.
Însă până în 30 iunie 2025, ca sursă de finanțare a compensațiilor exista contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, suprataxă care nu se mai aplică anul acesta. Anul trecut, din contribuție s-au strâns circa 1,175 miliarde lei.
