Fiscalitate

Românii care vor să își completeze anii de cotizare pentru pensie vor avea de suportat costuri mai mari începând cu 1 iulie 2026.

Deficitul bugetar s-a situat în primele patru luni din acest an la 1,17% din PIB, 23,95 miliarde lei, în scădere de la 2,92% din PIB, 55,97 miliarde lei, în primele patru luni ale anului trecut, anunță acum Ministerul Finanțelor. Aceasta este una dintre cele mai ample ajustări bugetare din ultimii ani, în contextul în care România este în procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, cu care are încheiat un acord pentru diminuarea deficitului, cu o țintă de 6,2% cash (6% ESA) anul acesta.

Salariile din administrația publică și din învățământ au scăzut nominal în martie 2026 față de martie 2025, deși salariul mediu net pe economie a continuat să crească. Datele analizate de Profit.ro arată o schimbare de direcție în zona bugetară, după anul în care veniturile din sectorul public au fost înghețate sau plafonate prin măsurile administrative adoptate pentru limitarea cheltuielilor statului.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, și-a calculat în direct, în conferința de presă în care prezentat noua lege a salarizării, o creștere de 22%, respectiv de 2.500 lei, conform noilor grile. Întrebat cu cât va crește la un profesor debutant salariu, ministrul a spus că nu e vorba de o lege a salarizării care să se concentreze pe creștere.

Proiectul noii legi a salarizării în sistemul bugetar conduce la o reducere în medie de 16% a salariilor judecătorilor, conform declarațiilor și datelor ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

Sporul pentru implementarea de proiecte finanțate din fonduri europene nu va mai fi pierdut de către funcționarii din instituții, chiar dacă termenul de implementare a acestopr proiecte este depășit. Sporul pentru personalul din instituții și autorități publice este de 40% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare și indemnizația lunară, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat.

Premiile de performanță de 10-20% din salariu, prevăzute în noul proiect de lege a salarizării în sectorul bugetar, vor fi acordate anul următor doar pentru două categorii de bugetari, angajaților din sectorul Educație și celor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Pentru aproximativ 44% dintre bugetari, respectiv 528.000 de persoane, salariile de bază nu vor compensa complet eliminarea sporurilor, conform noii legi a salarizării, angajații urmând să rămână cu venitul în plată prin plăți compensatorii individuale, pentru a proteja veniturile existente, a anunțat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

Guvernul a pregătit abrogarea prin proiect de lege a diurnelor care se acordă judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora și magistraților-asistenți, care sunt detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu.

Un director general din administrația publică va avea un coeficient de salarizare de 2,51, pornind astfel cu un salariu de bază lunar de 10.291 lei.

Premierul României va avea un coeficient de salarizare de 7,50 (față de 7 în varianta redactată luna trecută), pornind astfel cu un salariu de bază lunar similar președinților celor două camere ale Parlamentului.

Președintele României va avea cel mai mare coeficient de salarizare dintre bugetari, respectiv 8 (față de 12 astăzi), pornind astfel cu un salariu de bază lunar de 32.800 lei.

Un judecător cu grad de ICCJ cu o vechime de peste 20 de ani va avea un coeficient de salarizare 5,50 (în loc de 6 ca în varianta redactată luna trecută), în timp ce un judecător stagiar va porni la drum cu un coeficient 2,87 (în loc de 3,13).

Un rector va câștiga până la 22.550 lei brut pe lună (față de 23.788 lei cât avea în varianta de luna trecută), în timp ce un profesor universitar cu 25 de ani vechime și grad didactic I va putea ajunge la 16.400 de lei, iar un bibliotecar va ajunge doar la 7.503 lei (în loc de 8.045 de lei).

Noua lege a salarizării prevede și în ultimul draft ca sporurile să fie limitate semnificativ, inclusiv prin eliminarea posibilității acordării sporului de condiții vătămătoare sau a indemnizației de hrană.

Deficitul bugetar pentru primele patru luni se situează la un nivel extrem de redus comparativ cu anul trecut și chiar ținând cont de ținta asumată pentru întreg anul, de 6,2% din PIB. Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, deficitul pentru primele patru luni din acest an este de 1,17% din PIB, comparativ cu 2,95% din PIB în primele patru luni ale anului trecut. Rezultatul este determinat de colectarea record de către ANAF, controlul strict al cheltuielilor, concomitent cu reducerea unor investiții de la bugetul statului compensată cu o creștere semnificativă a investițiilor din fonduri UE.

Nedepunerea bilanțului anual generează amenzi, dar și consecințe fiscale și comerciale importante pentru o firmă, atenționează consultanțți.