Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat astăzi legile bugetului pentru anul 2025. Guvernul a adoptat pe 1 februarie proiectul de buget, ulterior acesta fiind trimis în Parlament pentru dezbatere și aprobare. Parlamentul a adoptat proiectul săptămâna trecută. Bugetul pentru 2025 este construit cu un deficit de 7% din PIB în termeni cash, 134,6 miliarde lei, comparativ cu 8,65% din PIB, 152,7 miliarde de lei, anul trecut.
Suma de 87,7 miliarde de lei pevăzută anul acesta la venituri bugetare din fonduri primite de la Uniunea Euroeană, dublu față de 42,92 miliarde lei anul trecut, este foarte greu de realizat, atrage atenția ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, însă România trebuie să facă tot posibilul pentru a atrage acești bani în contextul în care următorul calendar financiar multianual ar putea aduce modificări majore în ce privește modul în care statele membre au acces la fonduri UE. Totodată, la nivelul Comisiei Europene se discută și un mecanism care să permită continuarea prin intermediul Băncii Europene de Investiții (BEI) a unor proiecte din PNRR care nu sunt finalizate până la termenul limită de 31 august 2026.
Impozitarea autovehiculelor va fi total diferită de taxa de poluare a Guvernului Tăriceanu.
Președintele Donald Trump a declarat că intenționează să anunțe săptămâna viitoare tarife vamale pentru multe țări, pe bază de reciprocitate, o escaladare majoră a războiului său comercial, relatează Reuters.
Anul 2025 a adus deja mai multe noutăți de ordin legislativ, pornind de la creșterea impozitului pe dividende și reducerea pragului maxim până la care microfirmele pot aplica pentru impozit pe venit și până la reintroducerea "taxei pe stâlp".
ANAF, CNPP (Casa Națională de Pensii Publice), CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate) și ANOFM (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă) au pregătit un proiect comun de ordin pentru a actualiza formularul D112 (cel prin care se declară lunar obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența persoanelor asigurate) cu modificările fiscale introduse la finalul anului trecut prin ordonanța trenuleț. Printre acestea se numără eliminarea facilităților pentru angajații din construcții, IT, agricultură și industria alimentară, dar și prevederi referitoare la măsura „300 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă” sau la unele categorii de rezerviști.
Daniel Funeriu, fost ministru al Educației în Guvernul Boc și actual candidat independent la alegerile prezidențiale din acest an, are prima reacție din mediul politic la mesajul de stabilitate fiscală transmis ieri de Dan Șucu, președintele Confederației Concordia, admițând că România are nevoie de un sistem fiscal predictibil și sustenabil și susținând că el va fi un președinte pro-business.
Numărul cererilor de plată din PNRR ar urma să fie redus de la opt în prezent la șase, prin comasarea cererilor 5-8 în doar două astfel de cereri, dar cu menținerea numărului de jaloane, cele mai dificile sau cu risc de neimplementare, urmând să fie împinse cât mai mult spre termenul limită de 31 august 2026, astfel încât să existe maxim de timp pentru a încerca rezolvarea lor, a declarat într-un interviu pentru Profit.ro ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Lista completă a cheltuielilor medii lunare ale unei gospodării.
Guvernul a mai introdus o taxă auto, transformată ulterior în timbru de mediu, în Guvernul Tăriceanu, pe care a fost însă obligată ulterior, de Curtea Europeană de Justiție, să o restituie integral șoferilor, chiar și după ce forma taxei a fost schimbată de guverne de trei ori. Impactul bugetar pentru restituirea tuturor acestor taxe a fost de 6,5 miliarde lei.