Comisia Europeană a trimis astăzi României trei noi scrisori de punere în întârziere, primul pas în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement).
Procedura de infringement constituie un proces care presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție
1. Reciclarea navelor
Comisia a trimis României și altor 8 state membre UE scrisori de punere în întârziere privind obligația acestora de a pune în aplicare integral legislația europeană privind reciclarea navelor (Regulamentul UE nr. 1257/2013). Principalul obiectiv al regulamentului este de a garanta că navele aflate sub autoritatea UE (care navighează sub pavilionul unui stat membru al UE) sunt reciclate într-un mod sigur și durabil.
"Este esențial ca statele membre să îndeplinească obligațiile esențiale care le revin în ceea ce privește desemnarea autorităților competente, a administrațiilor și a persoanelor de contact, precum și instituirea unor dispoziții de drept intern referitoare la implementarea acestor norme ale UE și a sancțiunilor aplicabile. Toate aceste obligații trebuiau îndeplinite până la 31 decembrie 2018, iar statele membre erau obligate să notifice Comisiei desemnările relevante și dispozițiile naționale de implementare până la aceeași dată. Cu toate acestea, până în prezent aceste state membre nu și-au îndeplinit obligațiile relevante sau le-au îndeplinit doar parțial", potrivit CE.
2. Facturare electronică în domeniul achizițiilor publice
România și alte 11 care nu au transpus încă normele europene privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice (Directiva 2014/55/UE) au primit scrisori oficiale de punere în întârziere.
"Până la 17 aprilie 2019, autoritățile publice care efectuează achiziții publice în UE ar fi trebuit să se alinieze la standardele europene privind facturarea electronică și să poată primi și prelucra facturi electronice în consecință. Standardul UE contribuie la prelucrarea automată și la timp a facturilor și a plăților electronice ale companiilor, facilitează gestionarea contractelor de către firme în orice stat membru și sporește atractivitatea achizițiilor publice pentru mediul de afaceri", potrivit CE
Comisia precizează că a oferit granturi de peste 33 de milioane de euro pentru a sprijini adoptărea unor soluții inovatoare de facturare electronică, precum automatizarea de la un capăt la altul, robotică și utilizarea inteligenței artificiale, inclusiv prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE).
3. Ghișeele unice
Comisia Europeană a decis astăzi să trimită scrisori de punere în întârziere tuturor celor 28 de state membre, solicitându-le să își îmbunătățească ghișeele unice și să pună la dispoziție ghișee unice ușor de utilizat pentru furnizorii de servicii și pentru profesioniști. Ghișeele unice sunt portaluri de e-guvernare care le permit prestatorilor de servicii să obțină informațiile necesare și să efectueze online procedurile administrative. Ele sunt gestionate de „rețeaua EUGO” a coordonatorilor naționali.
România și celelalte state membre care au primit scrisori de punere în întârziere au la dispoziție două luni pentru a răspunde Comisiei. În caz contrar, CE poate trimite aviz motiv, următoare etapă a procedurii de infringement.
