Creșterea economică își va continua decelerarea și va scădea sub potențial în acest an, potrivit ING Bank, care a tăiat prognoza pe 2019 la cel mai redus nivel din ultimii 7 ani, pe fondul unei cereri mai slabe. ING se așteaptă și la o inflație mai ridicată, și la un leu mai slab în acest an, inclusiv ca urmare a măsurilor fiscale recente.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
ING a tăiat prognoza de creștere economică pentru 2019, de la 3,5% la 2,7%, pe fondul unei cereri mai slabe atât din piața internă, cât din cea externă. Acesta ar fi cel mai redus nivel de creștere de după 2012, când produsul intern brut creștea cu 1,2%.
“Totuși, creșterea ridicată a salariilor, pe care o vedem în continuare la un nivel de două cifre, va păstra parțial lucrurile pe linia de plutire”, arată analiștii ING Bank.
Guvernul estimează o creștere economică de două ori mai mare, la 5,5%, o accelerare față de nivelul de circa 4% din 2018.
Analiștii băncii olandeze au revizuit în sus și estimarea privind inflația de la 3,4% la 3,8%, în afara țintei băncii centrale.
„Vedem măsurile fiscale recente ca având un efect inflaționist pe termen scurt și un impact de contracție asupra creșterii pe termen mediu”, notează analiștii ING.
Balanța externă s-a deteriorat în continuare anul trecut, cu un deficit estimat de 9,4 miliarde de euro la 9 luni sau 4,7% din PIB, iar tendința va continua în acest an, când ponderea deficitului în PIB mai crește cu un punct procentual, notează ING.
Investițiile străine directe mai acoperă doar puțin peste jumătate din deficitul extern.
“Credem că o creștere a gradului de acoperire cu investiții străine directe este puțin probabilă în 2019, având în vedere mediu neprietenos pentru investiții generat de modificările bruște de fiscalitate”, adaugă ING.
Guvernatorul Mugur Isărescu indica deteriorarea poziției externe drept un factor fundamental care a stat în spatele deprecierii leului din ianuarie, când leul s-a dus la noi minime istorice.
ING așteaptă o depreciere de 3-4% a leului în acest an, și vede leul la 4,8/euro, peste intervalul de 4,72-4,77 cu care banca centrală pare că este mulțumită acum.
Bugetul pe 2019 este construit cu un deficit de 2,55%, în condițiile creșterii economice optimiste și a unei îmbunătățiri a colectării veniturilor, lucru ce nu s-a întâmplat în anii anteriori.
“Putem estima că Guvernul va încheia anul cu un deficit de 3% din PIB, probabil cu câteva schimbări de-a lungul anului, inclusiv sistarea plăților către Pilonul 2”, notează ING.
Băncile s-ar putea îndrepta către finanțarea sectorului public, în dauna celui privat, dacă taxa pe activele bancare va fi modificată astfel încât să nu se aplice și asupra deținerilor de obligațiuni, notează ING.
Analiștii se mai așteaptă și ca BNR să mențină dobânda cheie la 2,5% în acest an, însă nu exclude o posibilă reducere a dobânzilor după schimbarea conducerii BNR în octombrie.
