Saxo Bank a publicat cele 10 'Previziuni scandaloase' pentru 2019. Devenite o tradiție la final de an, previziunile se axează pe o serie de evenimente improbabile, dar subapreciate, care, dacă s-ar întâmpla, ar trimite unde de șoc în piețele financiare.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
1. Apple cumpără Tesla
Ce va face Apple mai departe cu cele 237 de miliarde dolari în cash și echivalente de numerar, în condițiile în care vânzările de iPhone nu mai reușesc să crească în volum? Răspunsul este fie unul plictisitor, ca dividende și programe de răscumpărări de acțiuni, sau o mutare îndrăzneață, dincolo de frontierele producției de telefoane inteligente, laptopuri sau servicii și accesorii conexe.
Apple realizează că, dacă vrea să ajungă mai profund în viața utilizatorilor, următorul pas este piața auto, în contextul în care mașinile devin tot mai conectate digtal. Până la urmă, Steve Jobs a demonstrat că o companie trebuie să facă pariuri majore pentru a evita să se plafoneze și să devină irelevantă.
Admițând faptul că Tesla are nevoie de capital suplimentar pentru a-și atinge potențialul și faptul că Apple trebuie să se extindă în domeniul auto într-un mod mai profund decât prin softul actual Apple CarPlay, Apple își fixează cumpărarea Tesla ca obiectiv. Apple plătește 520 de dolari pe acțiune, cu 100 de dolari pe acțiune mai mult decât prețul anunțat de Elon Musk pe Twitter, în mesajele în care susținea că va delista Tesla, iar "finanțarea este asigurată".
Achiziția este perfect logică. Este destul de mică încât să fie finanțată exclusiv prin cash, iar ambele companii au strategii similare. Apple are forța financiară pentru a împlini cele mai nebunești vise ale lui Elon Musk, asigurând faptul că Tesla nu trebuie să renunțe la cheltuielile de capital pentru a genera fuxuri de numerar pe termen scurt.
2. Trump îl concediază pe președintele Fed, Jerome Powell
La ședința de politică monetară din decembrie 2018, președintele Rezervei Federale (Fed) a SUA, Jerome Powell, se pronunță, alături de o majoritate fragilă, în favoarea unei noi creșteri a dobânzii cheie, în pofida creșterii primelor de risc la împrumurile companiilor și a semnelor de încordare pe piețele de capital. Majorarea se dovedește a fi prea mult, iar economia și acțiunile americane se prăbușesc în primul trimestrul din 2019. În locul unei reiterări a relaxării cantitative, Powell se mulțumește cu o singură tăiere a dobânzii, susținând că o reducere a datoriilor de proastă calitate ar avea beneficii pe termen lung.
Până în vara anului 2019, președintele american Donald Trump îl înlocuiește pe Powell și îl numește la conducerea Fed pe președintele Rezervei Federale din Minneapolis, Neel Kashkari. Kashkari a fost un susținător consecvent al dobânzilor scăzute și un critic al înăspririi politicii monetare a SUA.
3. UE anunță un jubileu al datoriilor
De la Babilonul antic la Europa anilor 1930, iertarea datoriilor a fost mult mai răspândită decât realizăm.
În 2019, nivelul nesustenabil al datoriei publice, revoltele populiste, creșterea dobânzilor și creșterea economică modestă reaprind dezbaterile europene despre măsurile necesare pentru a preîntâmpina o nouă criză. Băncile europene fiind contaminate de problemele din sectorul bancar italian, astfel că UE ajunge în recesiune.
Banca Centrală Europeană (BCE) recurge la noi operațiuni țintite de refinanțare pe termen lung (TLTRO) pentru a limita dezastrul, dar nu este suficient, astfel că problemele lovesc, în cele din urmă, și Franța.
Factorii de decizie înțeleg, atunci, că UE se "confruntă cu abisul". Germania și restul nucleului european, care refuză să lase zona euro să se destrame, nu au de ales decât să susțină monetizarea datporiilor. Astfel, BCE obține un mandat de monetizare pentru toate nivelurile datoriei care depășesc 50% din PIB și garantează restul datoriilor printr-o schemă cu euroobligațiuni.
4. Germania intră în recesiune
Tarifele impuse mașinilor germane și lipsa digitalizării împing Germania în recesiune până la finele lui 2019. De asemenea Merkel refuză să candideze din nou pentru fincția de cancelar, creând o luptă pentru putere într-un moment în care țara are nevoie de stabilitate și o transformare majoră a celei mai puternice economii europene.
Lider global timp de decenii, Germania se chinuie în prezent să crească utilizarea tehnologiilor moderne. Un studiu al OECD plasează Germania abia pe locul 29 din 34 de economii dezvoltate în funcție de viteza Internetului! Bijuteria coroanei economiei germane, reprezentând 14% din PIB, este industria auto, însă această industrie a rămas mult în urmă în privinșța mașinilor electrice și a utilizării "big data". Până în 2040, 55% din mașinile nou-vândute vor fi electrice, dar Germania abia începe transformarea în această privință, iar semnalele mai aspre din partea SUA nu vor face lucrurile mai ușoare.
5. Premierul britanic Corbyn duce GBP/USD la paritate
După mandatul de premier cu cele mai multe provocări de la Winston Churchill încoace, Theresa May pierde, până la urmă, toate cele 9 vieți proverbiale, iar acordul său privind Brexit este respins de Parlament. Astfel, se ajunge la extinderea termenului pentru declanșarea Articolului 50 și la alegeri anticipate.
Laburiștii au o victorie răsunătoare în Marea Britanie, iar liderul acestora, Jeremy Corbyn, este numit în funcția de prim-ministru pe baza promisiunii unei reforme cuprinzătoare și a unui al doilea referendum cu privire la un acord Brexit „ce urmează a fi definit”. Cu un mandat popular și o puternică majoritate în Parlament, guvernul laburist al lui Corbyn începe o campanie socialistă în stilul mijlocului secolului 20, pentru a uniformiza inegalitățilei.
Corbyn instituie un impozit progresiv abrupt pe proprietate, cu scopul de a-i stoarce de bani pe bogați și cere Băncii Angliei să ajute la finanțarea unei "relaxări cantitative pentru popor” sau a venitului universal de bază. Companiile de utilități și căile ferate sunt renaționalizate.
Pe fondul programului socialist al lui Corbyn, deficitele bugetare devin mai mari, atingând aproape 5% din PIB. Inflația crește brusc, investițiile frânează, iar rezidenții străini pleacă, luându-și cu ei și averile. Lira sterlină este zdrobită de deficitele gemene și de lipsa investițiilor, astfel încât cursul GBP/USD coboară din zona 1,30, nivel în jurul căruia a oscilat mare parte din a doua jumătate a anului 2018, și ajunge la paritate.
6. Criza creditelor corporative împinge Netflix în vârtejul GE
Anul 2019 aduce o criză a datoriilor corporative în SUA. Cândva atotputernică, General Electric ajunge să fie înfrântă de datorii, contaminând piețele. În urma acestei crize, Netflix este pusă în genunchi.
GE intră sub protecția Capitolului 11 al Legii Falimentului, dând startul unor vânzări active de masive, care aruncă grupul gigant la coșul de gunoi al istoriei. Evenimentul trimite unde de șoc în piețele de credit globale, în contextul în care investitorii realizează că președintele Fed, Jerome Powell, a înăsprit deja condițiile financiare peste puterile piețelor.
Primele de risc cresc rapid , costurile de finanțare ale companiilor americane având o creștere dureroasă. Carnagiul ajunge până la Netflix, în condițiile în care investitorii de frământă în legătură cu gradul de îndatorare al companiei, care ar împrumuturi de 10 miliarde de dolari și un raport al datoriei nete la EBITDA, după cheltuielile de capital, de 3,4. Costurile de finanțare ale Netflix ajung să se dubleze, punând frâne conținutului nou și zdrobind prețul acțiunilor.
Reacțiile negative în lanț aduc incertitudine pe obligațiunilor cu randamente ridicate, ceea ce conduce la o zi neagră pentru ETF-urile (fonduri tranzacționate) care reproduc evoluția acestor titluri. Evenimentul este și un semnal de alarmă cu privire la strategiile de investiții pasive.
7. Banca centrală australiană recurge la relaxarea cantitativă din cauza spargerii bulei imobiliare, iar Australia intră în recesiune pentru prima dată în 27 de ani
Creșterea prețurilor la locuințele australiene, alimentată de îndatorare, s-a reflectat în scumpiri de 6.556% pe această piață din 1961 încoace (373% în cazul ajustării datelor cu rata inflației). "Visul australian" a fost finanțat printr-o acumulare majoră de datorii, în condițiile prăbușirii ratelor de dobândă, datoriile gospodăriile ajungând la 189% din venitul disponibil.
Marea Criză Financiară a spart bulele imobiliară în alte economii avansate, dar nu și în Australia. În 2019, raliul pieței imobiliare pune frână, prețurile scad cu 50%. Australia intră în recesiune pentru prima dată în 27 de ani, iar banca centrală lansează un program de relaxare cantitativă și de salvare a băncilor lovite de declinul abrupt al prețurilor pe piața imobiliară. Banca Centrală a Australiei cumpără credite ipotecare securizate de la bănci și finanțează un program de recapitalizare a sistemului bancar.
8. O explozie solară din clasa X creează pagube de 2 trilioane de dolari
Oricât de mult ne-am baza de tehnologiile și mijloacele de comunicare moderne, acest lucrul pălește prin comparație cu dependența noastră de activitatea soarelui.
Exploziile solare anterioare și furtunile solare apărute în urma acestora au afectat comunicațiile prin satelit și rețelele electrice. Cea mai puternică furtună solară din istoria observațiilor solare este cea din 1859, cunoscută drept Evenimentul Carrington.
În scenariul Saxo Bank, în 2019, în contextul celui de-al 25-lea ciclu solar, o furtună solară lovește emisfera vestică și ditruge sateliții aflați pe partea "nepotrivită" a Terrei la acel moment, provocând haos în sectoarele bazate pe GPS și rețelele electrice. Costul se ridică circa 2 miliarde de dolari, cifra fiind însă cu 20% sub cea dintr-un scenariu negativ inclus într-un studiu al Lloys despre riscurile financiare al furtunilor solare, realizat în 2013.
9. Introducerea unei taxe globale pe transporturi din cauza problemelor de mediu
Epoca de aur a transporturilor ieftine este lăsată în urmă, în contextul îm care schimbările climatice forțează lumea să acționeze. O nouă taxă globală pe transporturi este introdusă, vizând în special transporturile maririme și sectorul aviatic, privilegiate până acum. Noua taxă majorează prețul călătoriilor și al transporturilor, ducând la o creștere generală a inflației, în contextul în care taxa este transferată către consumatori.
Taxa globală, calculată pe baza emisiilor de dioxid de carbon, este stabilită la 50 de dolari/ tonă de CO2, dublu față de nivelul propus anterior și mult peste prețul mediul în 2018, de 15 euro, al certificatelor de CO2 (care dau dreptul la o tonă de emisii) din sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii (ETS).
Noua taxă este oglindită în scăderea acțiunilor în secorul aviației, turismului și transporturilor.
10. FMI și Banca Mondială renunță la PIB în favoarea productivității
Într-un gest surprinzător la ședințele din primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale, economiștii șefi Pinelopi Goldberg și Gita Gopinath își anunță intenția de a opri măsurarea PIB-ului. Aceștia susțin că PIB-ul nu reușește să surprindă impactul real al serviciilor cu costuri scăzute, bazate pe tehnologie, și nu surprinde efectele asupra mediului, așa cum arată efectele poluării în India și alte părți ale lumii. Productivitatea este cu siguranță unul dintre cei mai populari, dar totuși printre cei mai puțin înțeleși termeni din economie.
Definită simplu, se referă la producția pe fiecare oră de lucru. În lrealitate productivitatea este o noțiune mult mai complexă. De fapt, poate fi considerată ca fiind factorul cheie care determină standardele de viață în timp. Dacă o țară vrea să îmbunătățească fericirea și sănătatea poporului, trebuie să producă mai mult pe fiecare angajat decât în trecut.
Această decizie fără precedent din partea FMI și a Băncii Mondiale marchează și îndepărtarea de era dominată de băncile centrale, asociată cu declinul productivității globale de la criza financiară globală încoace.
