Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), CEC Bank, Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), Institutului de Studii Financiare (ISF), Garanti BBVA, XTB, Salt Bank
„În lipsa unei educații financiare, în lipsa înțelegerii acestei relații între venituri și obligații de plată, putem ajunge în situații dificile. De aceea este important să înțelegem foarte bine structura costurilor, să înțelegem impactul deciziilor noastre pe termen lung”, spune Alina Plătică, în cadrul Maratonului de Educație Financiară, ediția a 8-a, organizat de Profit.ro.
Trebuie să ne informăm despre îndatorare și despre nivelul optim al obligațiilor de plată față de veniturile lunare pentru a nu aluneca în supraîndatorare, adaugă directoarea de împrumuturi retail a Garanti.
Educația financiară protejează atât individul, cât și societatea, explică Plătică, pentru că efectele lipsei de educație financiară se pot extinde din sfera individuală la nivelul întregii societăți, De exemplu, dacă oamenii iau credite în număr mare, supraîndatorarea generală poate crește. La fel, dacă economisirea individuală e redusă, consumul este dezechilibrat.
„Vedem gospodării care alocă o parte tot mai mare din venituri pentru plata ratelor. Cum s-ar traduce acest lucru? Practic scade consumul sustenabil și cresc vulnerabilitățile în fața unor crize economice sau unor crize personale, cum ar fi diminuarea veniturilor, cum ar fi lipsa venitului, probleme medicale sau inflație”, arată Plătică.
„O societate cu un nivel scăzut de educație financiară este implicit o societate fragilă în fața unor șocuri economice”, adaugă ea.
Tehnologia, digitalizarea au redus barierele de acces la instrumentele financiare, dar au redus sau chiar eliminat și momentele de reflecție înaintea asumării unei decizii. Spre exemplu, dacă pentru a contracta un credit înainte era nevoie de ceva timp, aveai timp să te gândești, acum creditele de nevoi personale sunt accesibile aproape instant.
„Te mai gândeai, vedeai ce și cum. În prezent, practic decizia este instantanee. Adică avem la câteva clicuri distanță și ai acces la sume. Dar acest proces ce face el în esență? În esență favorizează achizițiile impulsive sau deciziile impulsive și ajungem să ne trezim în situația în care am achiziționat mai multe credite mici ele sunt aparent inofensive nu pun o presiune la început dar cumulat ele pun o presiune semnificativă pe bugetul nostru și pe situația noastră financiară iar noi conștientizăm acest lucru abia în momentul în care toate aceste obligații de plată devin de fapt dificil sau foarte greu de gestionat”, explică Plătică.
Când vine vorba de investiții, directoarea Garanti crede că mai întâi ar trebui să începem cu economisirea, să avem o bază financiară de la care să plecă, altfel riscăm să ajungem într-un teritoriu impulsiv, speculativ, prin care să căutăm îmbunătățirea vieții.
„Una este să faci investiții din economii și alta este să faci investiții dintr-un credit pentru care plătești dobândă”, subliniază Plătică.
Ca procedură de decizie în zona de credite și investiții financiare, Plătică recomandă documentarea pe internet, înțelegerea produselor care ne interesează, identificarea aspectelor neclare, precum și consultarea cu un specialist.
